Război Ucraina. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 91 de miliarde de dolari pentru reconstrucția sistemului energetic în următorul deceniu, potrivit ministrului energiei de la Kiev. Oficialul a făcut declarația în contextul noilor atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice, desfășurate în sezonul rece, informează kyivpost.com.
Ministrul Energiei a declarat că cifra provine din datele Băncii Mondiale
Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal, a anunțat că Ucraina va avea nevoie de aproximativ 91 de miliarde de dolari în următorii zece ani pentru reconstrucția sistemului energetic național. Conform estimărilor realizate de Banca Mondială, suma este esențială pentru refacerea completă a rețelei afectate. Ministrul a subliniat totodată necesitatea atragerii unor investiții suplimentare pentru a susține acest proces de reconstrucție pe termen lung.
Oficialul a precizat că estimarea se bazează pe datele Băncii Mondiale și a subliniat necesitatea atragerii de investiții private consistente în domeniu. Printre priorități se numără dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS), extinderea capacităților de energie regenerabilă, producția pe bază de gaze, modernizarea rețelelor energetice locale, precum și investiții în producția și infrastructura de petrol și gaze.
„Conform evaluărilor Băncii Mondiale, Ucraina are nevoie de aproape 91 de miliarde de dolari pentru a-și reconstrui sectorul energetic în următorul deceniu. Pentru realizarea acestor proiecte, accesul la capital privat este esențial”, a transmis ministrul Energiei.
Ministrul a mai subliniat că după acest efort financiar Ucraina ar obține un sistem energetic modern, iar Europa ar beneficia de o structură energetică mai robustă și diversificată, iar investitorii ar avea acces la una dintre cele mai extinse piețe de infrastructură de pe continent.
Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal. Sursa foto: Facebook
Analiza a fost efectuată de Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și ONU
Banca Mondială a estimat, într-un comunicat de presă, că refacerea sectorului energetic este evaluată la aproximativ 96 de miliarde de dolari pentru următorul deceniu. Datele provin dintr-un raport amplu realizat în colaborare de guvernul ucrainean, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și ONU.
Documentul indică faptul că necesarul total pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei se ridică la 587,7 miliarde de dolari în următorii zece ani, calcul bazat pe distrugerile produse între începutul invaziei ruse din 2022 și 31 decembrie 2025.
Totuși, evaluarea nu include, cel mai probabil, pagubele suferite de rețeaua energetică la începutul anului 2026, când atacurile rusești au provocat pene de curent extinse, unele depășind 48 de ore, în condiții de temperaturi negative.
De altfel, infrastructura energetică a Ucrainei a fost o țintă constantă încă din primele zile ale conflictului. Intensitatea atacurilor a crescut semnificativ în vara anului 2024 și în iarna 2025–2026, vizând atât rețelele de transport al energiei electrice și infrastructura de gaze, cât și centralele electrice care asigură producția de energie la nivel național.
Ministrul Energiei și Zelenski. Sursa foto. Facebook
Viitorul centralei nucleare de la Zaporojie rămâne incert
În vara anului 2024, pe fondul penelor de curent, publicația Kyiv Post estima că Ucraina pierduse aproape 27 de gigawați (GW) din totalul de 36 GW disponibili înainte de război, după ce numeroase centrale electrice au fost fie ocupate, fie atacate la scară națională.
Pentru a înțelege amploarea, un singur gigawatt poate alimenta aproximativ 750.000 de locuințe din Statele Unite. La acel moment, oficialii evaluau costurile de refacere la circa 1 miliard de dolari pentru fiecare GW.
Deși o parte dintre instalații au fost între timp reconstruite sau reparate, infrastructura energetică a fost din nou ținta atacurilor rusești între septembrie 2025 și începutul lunii martie 2026. Printre obiective s-au numărat și centralele termice care asigurau încălzirea și electricitatea în Kiev, ceea ce a declanșat o criză severă de încălzire în condițiile unor temperaturi sub pragul înghețului.
În acest context, Ucraina a încercat să-și stabilizeze sistemul energetic prin diversificarea surselor și descentralizarea producției, mizând pe centrale de dimensiuni mai mici și pe baterii de rezervă.
Totuși, viitorul centralei nucleare de la Zaporojie rămâne incert. Cea mai mare unitate de acest tip din țară, care asigura anterior aproape 6 GW la nivel național, se află sub control rusesc încă de la începutul invaziei din 2022, iar negocierile privind statutul său sunt în continuare blocate.
