Curtea de Apel București judecă joi contestația față de înființarea Comitetului pentru legile justiției

Curtea de Apel București urmează să judecde joi solicitarea de suspendare a hotărârii prin care a fost creat Comitetul guvernamental pentru modificarea legilor justiției, adoptate în 2022. Cererea a fost depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. La finalul anului 2024, același ONG a deschis, alături de extremistul Călin Georgescu, o acțiune în contencios administrativ împotriva hotărârii de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe lista pârâților figurând Biroul Electoral Central, Guvernul, Curtea Constituțională, Ministerul Apărării, Parchetul Înaltei Curți, SRI, fostul președinte Klaus Iohannis și Elena Lasconi.

Curtea de Apel București decide joi soarta Comitetului pentru legile justiției

Pe 24 decembrie 2025, la scurt timp după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei de constituire a Comitetului pentru revizuirea legislației din domeniul justiției, inițiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a sesizat instanța. Organizația a cerut Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal – suspendarea actului administrativ, dosarul fiind programat pentru joi, 8 ianuarie 2026.

Hotărârea privind formarea Comitetului a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025. Documentul stabilește că structura este alcătuită din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, membri permanenți, coordonați de un reprezentant al Cancelariei.

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Atribuțiile Comitetului și modul de lucru

Printre sarcini se numără evaluarea modului în care au fost aplicate legile din domeniul justiției adoptate în 2022, dar și luarea în considerare a punctelor de vedere formulate de asociațiile de magistrați și de organizațiile neguvernamentale. Totodată, Comitetul poate solicita opinii instituțiilor și organizațiilor relevante, inclusiv la nivel internațional, propunând măsuri menite să garanteze imparțialitatea, independența și eficiența actului de justiție, în acord cu normele constituționale și standardele privind statul de drept.

Primul antrenor sunat de Mihai Stoica pentru a prelua FCSB după plecarea lui Mirel Rădoi

Persoanele care s-au născut după 1 ianuarie 2009 nu vor mai avea voie să fumeze și să vapeze

Documentul prevede că la reuniuni pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, ai mediului civic sau ai organizațiilor internaționale. Pentru îndeplinirea obiectivelor, pot fi create grupuri tematice la nivel tehnic, compuse din experți ai Cancelariei, ai Ministerului Justiției și ai altor instituții chemate să participe.

La ședințele Comitetului ori ale grupurilor tehnice pot lua parte, ca invitați, reprezentanți ai entităților publice și private din țară și din străinătate, membrii fiind sprijiniți de specialiștii instituțiilor pe care le reprezintă. Conform actului de înființare, Comitetul adoptă recomandări prin consens. Dacă acesta nu poate fi obținut, variantele discutate sunt înaintate prim-ministrului pe baza unei analize comparative, iar concluziile sunt transmise autorităților competente pentru eventuale inițiative legislative sau măsuri administrative.

La finalul anului trecut, mii de oameni au ieșit în stradă, în Piața Victoriei, în urma dezvăluirilor Recorder. Documentarul „Justiţie capturată” descria mecanismele prin care sistemul judiciar ar fi fost acaparat de un grup de interese, jurnaliștii considerând mărturiile prezentate „de o gravitate fără precedent”.

Ilie Bolojan speră la un răspuns până la finalul lunii

Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, transmis de protestatari, explicând într-un interviu pentru Cotidianul că grupul dedicat legilor justiției ar putea formula propuneri până la final de ianuarie, urmând ca acestea să fie evaluate din perspectiva susținerii politice.

„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, afirma Bolojan.

Șeful Guvernului sublinia că evoluțiile din sistemul judiciar sunt legate de felul în care a fost administrată justiția în timp, arătând că responsabilitatea aparține tuturor celor care au condus instituțiile-cheie, inclusiv Înalta Curte și CSM.