Justitie
Ordonanța emisă de Bolojan în ziua moțiunii de cenzură, în fața CCR: Grindeanu cere Curții să constate conflict constituțional
Sursa: Inquam Photos/Octvian Ganea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a României (CCR) judecă miercuri unul dintre cele mai controversate acte normative ale ultimilor ani: o ordonanță de urgență adoptată chiar în ziua în care Guvernul era demis prin moțiune de cenzură. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, cere CCR să constate că Executivul a legiferat fără mandat constituțional, substituindu-se Parlamentului în propriul său domeniu de competență.
Ce este Programul SAFE și de ce a ajuns la CCR
La mijlocul acestui conflict se află Ordonanța de urgență nr. 38/2026, care reglementează Programul SAFE. Aceasta a fost adoptată pe 5 mai 2026 — chiar în ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură — și publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, după ce Guvernul pierduse deja încrederea Parlamentului. Sorin Grindeanu a sesizat CCR, cerând instanței constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.
Sorin Grindeanu / sursa foto: captura video
Dubla acuzație: legiferare ilegală și substituirea Parlamentului
Sesizarea identifică două conduite neconstituționale distincte ale Guvernului, cu efecte convergente. Prima vizează momentul adoptării ordonanței: potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, un guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai poate exercita decât acte de administrare curentă, fără nicio competență de legiferare delegată. Prin urmare, atât emiterea, cât și publicarea OUG nr. 38/2026 ar fi fost realizate fără temei constituțional.
A doua acuzație este și mai gravă: ordonanța ar fi reglementat soluții legislative care se aflau deja în dezbatere parlamentară — unele chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului Camerei Deputaților și Senatului. Astfel, Guvernul s-ar fi transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia tocmai i se retrăsese mandatul, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.
Detaliul care îngroașă dosarul: 12 articole adăugate în dimineața moțiunii
Un element de cronologie procedurală îngreunează și mai mult poziția Executivului. Din analiza documentelor rezultă că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței chiar în dimineața zilei de 5 mai — înainte de votul moțiunii —, adăugând 12 articole noi. Mai mult, expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că aceste completări au fost motivate inclusiv de „posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură, Guvernul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului." Cu alte cuvinte, Executivul a anticipat propria demitere și a acționat în consecință.
Miza constituțională: echilibrul dintre puteri
Grindeanu concluzionează că, prin această conduită, Guvernul nu doar că a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci a anticipat și substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.
Decizia CCR este așteptată cu interes maxim, având în vedere că ar putea stabili un precedent important privind limitele puterii executive în perioadele de tranziție guvernamentală.
Recomandările noastre
