Cum se tratează bolile psihice în România comparativ cu alte țări. Este haos în spitale
- Emma Cristescu
- 14 martie 2026, 13:38
Psiholog/ Sursa foto PixabayModul în care sunt tratate bolile mintale diferă semnificativ între România și alte state, mai ales cele din Europa de Vest sau SUA. Principalele diferențe țin de organizarea spitalelor, ponderea serviciilor comunitare, resursele disponibile și modul de abordare a pacienților, potrivit OECD.
Cum se tratează bolile mintale în România
În România, sistemul de sănătate mintală se bazează în mare parte pe spitale mari, cu internări prelungite. Eurostat arată că România are aproximativ 85 de paturi în spitale psihiatrice la 100.000 de locuitori, peste media UE de 73. În schimb, în multe țări vestice accentul s-a mutat de zeci de ani către servicii comunitare.

Psihiatrie. Sursa foto AI
De exemplu, Italia a început dezinstituționalizarea în 1978 prin Legea Basaglia, închizând treptat spitalele mari și creând centre de zi, locuințe cu sprijin și echipe mobile care oferă suport la domiciliu. Germania sau Marea Britanie oferă servicii similare, cu echipe multidisciplinare: medici psihiatri, psihologi, asistenți sociali și terapeuți.
Discuțiile despre sănătatea mintală nu mai sunt tabu
În multe țări, discuțiile despre sănătatea mintală au început să fie incluse în școli și în programele de educație publică. Acolo, sănătatea mintală nu mai este tabu, iar elevii învață cum să recunoască problemele psihice și cum să ceară ajutor. În România, aceste inițiative sunt încă limitate, iar stigma socială face ca mulți să ezite să ceară sprijin sau să discute despre aceste subiecte.
Serviciile comunitare permit pacienților să primească ajutor fără a fi izolați în spitale mari. Acestea includ centre ambulatorii, echipe mobile și programe de reintegrare socială. În România, astfel de servicii există doar în orașele mari și acoperă o mică parte din nevoile reale.
Cum sunt tratați pacienții din țările occidentale
În țările occidentale, pacienții primesc sprijin atât medical, cât și social, ceea ce ajută la reintegrarea lor în comunitate și reduce riscul de recidivă. În România, lipsa acestor opțiuni face ca spitalele mari să rămână centrul tratamentului psihiatric.
Provocările sunt similare peste tot: formarea personalului specializat, integrarea pacienților în comunitate și finanțarea serviciilor. România încearcă să dezvolte mai multe servicii comunitare și să reducă dependența de spitale mari, însă schimbările sunt lente.
În țările care au început reformele mai devreme, pacienții au acces la îngrijire acută modernă, servicii ambulatorii și suport social după externare. Totodată, educația privind sănătatea mintală în școli ajută tinerii să conștientizeze importanța sănătății psihice și să reducă stigmatizarea.