Fraudele telefonice iau amploare în Republica Moldova. Prejudiciile au depășit 157 de milioane de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fraudele telefonice și online iau amploare în Republica Moldova. Fenomenul a generat pierderi de peste 157 de milioane de lei în primele cinci luni ale anului 2026. În contextul numărului tot mai mare de victime, autoritățile au anunțat măsuri de combatere, iar Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va analiza cauzele extinderii acestor scheme și eficiența mecanismelor de protecție existente, potrivit logos-pres.md.

Fraudele telefonice iau amploare în Republica Moldova

Datele prezentate în cadrul audierilor parlamentare arată o creștere constantă a criminalității digitale în Republica Moldova în ultimii ani. Dacă în 2023 au fost înregistrate 924 de cazuri de fraudă, numărul acestora a ajuns la 1.106 în 2024 și la 1.757 în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026 au fost raportate deja 1.767 de cazuri, depășind nivelul înregistrat pe întreg parcursul anului precedent.

Și prejudiciile financiare au urmat aceeași tendință. De la 40 de milioane de lei în 2023, pierderile au urcat la 130 de milioane de lei în 2024 și la 272 de milioane de lei în 2025. În perioada ianuarie–mai 2026, cetățenii au pierdut deja 157,3 milioane de lei.

Potrivit informațiilor prezentate în Parlament, fraudele reprezintă aproape 19% din cele 9.326 de apeluri înregistrate de Serviciul 112 până la 5 iunie 2026.

Hackerii nu au nevoie de AI ca să îți afle datele. Activitatea ta online poate fi suficientă

Cum cureți perdelele acasă și le păstrezi ca noi mai mult timp

Fraudele bancare rămân cea mai utilizată metodă

Cea mai răspândită schemă este frauda bancară, cu 515 cazuri raportate în primele cinci luni ale anului, reprezentând aproape 30% din total.

Infractorii folosesc tehnologii de falsificare a numerelor de telefon pentru a afișa pe ecranul victimelor numere locale și se prezintă drept angajați ai instituțiilor financiare. Prin tehnici de manipulare și câștigare a încrederii, aceștia obțin acces la date și fonduri. Pe lista celor mai întâlnite metode se află și investițiile fictive în criptomonede, Forex sau platforme de trading, care au generat 310 cazuri.

Alte 230 de cazuri au fost asociate unor pretinse actualizări ale contractelor și serviciilor de telecomunicații. În aceste situații, escrocii se prezintă drept reprezentanți ai serviciilor tehnice și solicită informații personale sau bancare.

De asemenea, au fost înregistrate aproximativ 170 de fraude în care infractorii s-au prezentat drept reprezentanți ai organelor de drept.

Suedia revine la numerar. Sursa foto: Pixabay

Autoritățile susțin că majoritatea apelurilor provin din afara țării

Șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că fenomenul nu este specific doar Republicii Moldova și că majoritatea numerelor implicate în fraude au origine externă.

La rândul său, procurorul-șef al PCCOCS, Victor Furtuna, a afirmat: „Absolut majoritatea cauzelor penale pe care PCCOCS efectuează urmărire penală sunt săvârșite din afara teritoriului Republicii Moldova. Respectiv, o investigație obiectivă pe o asemenea cauză penală necesită asistență juridică internațională în materie penală sau, după caz, echipe comune de investigație făcute prin EuroJust.”

Procurorul a atras atenția și asupra vulnerabilităților legate de securitatea bazelor de date care conțin informații personale.

„Poate – nu se exclude situația – și când cineva intenționat le-a scurs în mediul online, fiindcă infractorii, de multe ori când telefonează, ei au date foarte concrete pe persoană: la ce bancă deține cont, ce bani și sume de bani, din ce categorii de beneficiari ai serviciilor bancare…”, a declarat Victor Furtuna.

Acuzații privind posibile protecții și reacția Poliției

În spațiul public au apărut suspiciuni potrivit cărora rețelele de fraudă nu ar putea funcționa la o asemenea scară fără sprijin din interiorul unor instituții. Liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a afirmat că a fost victima unei fraude după compromiterea contului său de pe platforma 999.md și a lansat acuzații privind existența unor grupări organizate care operează din Republica Moldova.

„Conform surselor mele „acomodarea” call-centrelor de escroci a început în 2024 cu buna știință a mai multor persoane cu funcții înalte de conducere din cadrul MAI, procuratură și Guvern”, a declarat acesta. „Telegram canalele abundă în detalii despre cum a ajuns Catlabuga și Cernăuțeanu in conflict din cauza acestor operațiuni, cum au fost efectuate operațiunile, de reținere, cine sunt beneficiarii, câtă mită se plătește, adresele call centrelor, familii, structura grupurilor organizate, cine le protejează, cum a intervenit CNA, etc. Nu știu dacă toată informația este adevărată, asta trebuie sa ne spună Procuratura Generală”.

Viorel Cernăuțeanu a respins acuzațiile și a declarat: „Îmi pare foarte rău când dumneavoastră vă informați din unele canale de Telegram care nu au niciun aport, cel puțin de documentare și de furnizare [a informațiilor]. Ați auzit nu doar numele Poliției, ați auzit și numele altor instituții. Sunetele vin din afara Republicii Moldova. Deci, sunt sunete create în afara Republicii Moldova care vin. Dacă ar fi fost undeva, așa cum se spune în spațiul public, care ar fi fost interesul să curmăm, să mergem atât de activ în acest proces de combatere a acestor fenomene?”

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă

În paralel cu măsurile tehnice și investigațiile aflate în desfășurare, Parlamentul Republicii Moldova a decis constituirea unei comisii speciale de anchetă.

Secretarul comisiei, deputatul Alexandru Chițu, a declarat: „Escrocheriile telefonice și online au devenit un fenomen care afectează tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. Oameni care au muncit o viață întreagă rămân fără economii în doar câteva minute, în urma unor scheme de fraudă tot mai sofisticate. Comisia de anchetă parlamentară va examina acest fenomen, iar colegii mi-au acordat încrederea de a exercita funcția de Secretar al Comisiei. Vom analiza cauzele care permit proliferarea acestor fraude, activitatea instituțiilor responsabile și măsurile necesare pentru a proteja mai eficient cetățenii. Scopul nostru este clar: mai multă siguranță pentru oameni și mai puține șanse pentru cei care profită de încrederea lor”.

Comisia urmează să analizeze cauzele extinderii fraudelor telefonice și online, precum și eficiența măsurilor aplicate până în prezent de instituțiile responsabile.