Creșterea nivelului de CO2 din atmosferă ar putea influența echilibrul chimic din sângele oamenilor

Creșterea concentrației de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă ar putea avea efecte subtile asupra organismului uman. Date analizate pe parcursul a două decenii arată modificări mici ale unor parametri din sânge care contribuie la menținerea echilibrului acid-bazic. Deși valorile rămân în limitele considerate normale, tendința indică faptul că expunerea tot mai mare la CO2 ar putea influența în timp modul în care organismul menține echilibrul substanțelor din sânge, potrivit studiului publicat în revista Air Quality, Atmosphere & Health.

Creșterea nivelului de CO2 din atmosferă, observată și în organismul uman

Creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă poate fi observată și în organismul uman, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii din Australia. Datele medicale analizate pe o perioadă de 20 de ani indică modificări ale chimiei sângelui. Aceste schimbări sunt compatibile cu o expunere mai mare la dioxid de carbon.

Deocamdată, aceste modificări nu sunt considerate periculoase. Totuși, studiile cercetătorilor arată că, dacă tendința continuă, unele valori din analizele de sânge, precum bicarbonatul, calciul sau fosforul, ar putea ajunge în jurul anului 2076 aproape de limitele intervalelor considerate normale.

Cum au verificat cercetătorii ipoteza

Oamenii au evoluat într-o atmosferă cu aproximativ 280–300 părți pe milion (ppm) de CO2. Potrivit cercetătorilor, acest nivel a rămas relativ stabil timp de cel puțin 150.000 de ani, cât acoperă istoria speciei Homo sapiens. În ultimele decenii însă, concentrația a crescut rapid, de la aproximativ 369 ppm în anul 2000 la circa 420 ppm în prezent, iar în ultimul deceniu creșterea medie anuală a fost de aproximativ 2,6 ppm.

Iranul a tras asupra a trei nave comerciale, după ce a decis să încalce acordul cu SUA și să reînchidă Strâmtoare Ormuz

O biografie controversată dezvăluie detalii intime despre mariajul lui Robert F. Kennedy Jr.

Poluare/ Sursa foto iStock

În organismul uman, dioxidul de carbon din sânge se transformă în bicarbonat, un compus care contribuie la menținerea echilibrului acid-bazic și la stabilitatea pH-ului sângelui. Cercetătorii consideră că nivelul bicarbonatului ar putea reflecta indirect concentrația de CO2 din atmosferă.

Pentru a verifica această ipoteză, cercetătorii au analizat date din programul american Sondajul Național privind Sănătatea și Nutriția (NHANES), care colectează periodic informații despre starea de sănătate a populației. Între 1999 și 2020, aproximativ 7.000 de persoane au fost incluse în fiecare ciclu de evaluare, realizat la intervale de doi ani.

Modificările din analizele de sânge ar putea reflecta creșterea nivelului de CO2 din atmosferă

Analiza arată o creștere treptată a nivelului mediu de bicarbonat din sânge, de la 23,8 la 25,3 miliechivalenți pe litru în perioada studiată. Aceasta reprezintă o creștere totală de aproximativ 7%, cu o medie anuală de circa 0,34%. Cercetătorii spun că această evoluție urmează aceeași tendință de creștere observată pentru concentrația de CO2 din atmosferă. În aceeași perioadă, nivelul de calciu a scăzut cu aproximativ 2%, iar cel de fosfor cu aproximativ 7%.

Autorii sugerează că aceste modificări pot avea legătură cu modul în care organismul reglează echilibrul acid-bazic al sângelui. Atunci când dioxidul de carbon se dizolvă în sânge, el influențează acest echilibru. Pentru a menține pH-ul în limite normale, rinichii pot reține bicarbonat, care neutralizează excesul de aciditate, iar oasele pot participa la acest proces prin schimbul de minerale, inclusiv calciu și fosfor.

Microscop. Sursa foto: Freepik

Autorul studiului, profesorul Alexander Larcombe, a declarat că rezultatele sugerează că organismul uman ar putea deja să compenseze schimbările din compoziția atmosferei. „Ceea ce observăm este o modificare treptată a unor parametri măsuraţi în analizele de sânge, care urmează aceeaşi tendinţă de creştere ca nivelul de dioxid de carbon din atmosferă, responsabil de schimbările climatice”, a explicat prof. Larcombe.

Nivelul tot mai mare de CO2 ar putea provoca modificări treptate

În prezent, modificările observate sunt reduse și rămân în intervalele considerate normale pentru organism. Pe termen lung, creșterea cantității de CO2 din organism ar putea obliga mecanismele fiziologice care mențin stabil pH-ul sângelui să funcționeze constant. Potrivit autorilor, aceste rezultate indică posibile modificări fiziologice la nivelul populației. Ele ar putea reprezenta o amprentă chimică a mediului în sângele oamenilor, dacă nivelul dioxidului de carbon din atmosferă continuă să crească.

„Cred, de fapt, că ceea ce observăm se întâmplă pentru că organismul nostru nu se adaptează. Se pare că suntem adaptaţi la un anumit interval al concentraţiei de CO2 din aer, iar acest interval ar putea fi acum depăşit”, a afirmat Phil Bierwirth, cercetător afiliat la Australian National University.

Cercetătorii spun că rezultatele indică o nouă dimensiune a riscurilor asociate schimbărilor climatice, dincolo de valurile de căldură, fenomenele extreme sau creșterea nivelului mărilor. „Nu spunem că oamenii se vor îmbolnăvi brusc. Dar aceste rezultate sugerează că ar putea avea loc modificări fiziologice treptate la nivelul populaţiei, iar acest lucru ar trebui monitorizat în cadrul politicilor viitoare privind schimbările climatice”, a explicat prof. Larcombe.