Studiul care a identificat o problemă majoră în București. Ce îi nemulțumește cel mai mult pe locuitori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Probleme în București, oraș care se confruntă cu o problemă majoră de coeziune socială, arată datele unui sondaj recent. Orașul nu reușește în prezent să ofere o identitate unitară locuitorilor săi, iar transformarea aglomerării urbane într-o comunitate reală necesită eforturi conjugate din partea tuturor actorilor locali.

Aceste concluzii reies din cercetarea intitulată „Made of Bucharest. Cum văd bucureştenii Bucureştiul?”, realizată de compania Unlock Research la solicitarea Fundaţiei Comunitare Bucureşti.

Studiul care a identificat o problemă majoră în București. Ce îi nemulțumește cel mai mult pe locuitori

Oamenii de specialitate atrag atenția că legătura dintre administrație și cetățean este deficitară, ceea ce conduce la o stare de pasivitate în rândul populației. Pentru o evoluție pozitivă este nevoie ca proiectele publice să fie construite în jurul dorințelor exprimate de oameni.

„Mai este mult de lucru până să creăm o comunitate la nivel de Bucureşti, pentru că oraşul nu are în momentul acesta o identitate şi o viziune comună şi este foarte important ca la nivel de relaţie între autorităţi, jucători locali şi oameni să existe mult mai multă comunicare şi mult mai multă atenţie la ce nevoi au oamenii şi să creeze proiecte în relaţie cu oamenii, în aşa fel încât ei să-şi facă timp să se implice în viaţa comunităţii”, a declarat Adina Vlad, managing partner la Unlock Research.

„În noiembrie va fi prea târziu”. Planul secret al lui Zelenski pentru a-l forța pe Putin la negocieri

Unde erau conducătorii României în momentul în care a fost asasinat președintele american John Fitzgerald Kennedy

Sursa foto: pixabay.com

Neîncrederea reciprocă frânează dezvoltarea Capitalei

O altă barieră identificată în calea dezvoltării urbane este suspiciunea care domină relațiile interumane. Absența dialogului și a spiritului de ascultare reciprocă îi împiedică pe cetățeni să participe la activități comune, generând un cerc vicios al izolării.

„Dacă, de exemplu, s-ar crea proiecte în care bucureştenii să înceapă să aibă mai multă încredere unii în alţii, prin încrederea între bucureşteni o să crească şi încrederea în Bucureşti (...) Dacă creşte acest indice de coeziune socială, oraşul se poate dezvolta mult mai mult”, a subliniat Adina Vlad.

Cercetarea sociologică a fost realizată în luna august a anului 2025. Eșantionul utilizat a cuprins 400 de persoane din Capitală, structura acestuia asigurând reprezentativitatea datelor obținute la nivelul întregului oraș.

Soluții digitale pentru problemele din cartiere

Reprezentanții administrației locale din Sectorul 1 susțin că rezultatele acestui barometru de opinie reprezintă un semnal clar pentru instituțiile publice, care trebuie să își coreleze acțiunile cu cerințele venite de la populație. Primarul Sectorului 1, George Tuţă, consideră că deschiderea cetățenilor spre implicare există, dar ea se manifestă mai ales în arealul geografic imediat apropiat.

„Avem multe lucruri de făcut, dar cel mai important arată că oamenii sunt deschişi la a participa, la a fi parte a unei comunităţi şi se identifică foarte mult cu cartierele în care locuiesc. Noi avem şi un demers pornit de anul trecut: împreună cu studenţii de la mai multe facultăţi am făcut o proiecţie a unui portal de cartier în care să aducem nişte funcţionalităţi în care oamenii să identifice mult mai uşor cum pot sesiza o problemă, cum pot vedea ce investiţii sunt în cartier”, a spus primarul Tuţă.

Conform datelor oficiale oferite de Primăria Sectorului 1, studiul oferă o radiografie completă a percepției colective asupra spațiului urban și a legăturilor sociale din interiorul acestuia.

Mândria de a fi bucureștean este în scădere

Deși Bucureștiul este apreciat din punct de vedere economic și cultural, oferind locuri de muncă atractive, servicii diverse și o agendă culturală bogată, legătura emoțională cu ideea de comunitate rămâne una destul de slabă. Locuitorii simt o legătură formală cu orașul, dar nu și cu ceilalți cetățeni.

Multe persoane se definesc ca bucureșteni pur și simplu prin prisma locului de naștere și nu ca urmare a unei participări active la viața cetății. În mod îngrijorător, doar jumătate dintre cei intervievați se declară mândri de orașul lor. Mai mult, o treime dintre locuitori recunosc că iau în calcul varianta de a pleca definitiv din Capitală din cauza nivelului ridicat de poluare, a traficului sufocant și a deteriorării generale a mediului înconjurător.

Aparținem de cartier, nu de întregul oraș

O concluzie extrem de interesantă a cercetării relevă faptul că structura de vecinătate funcționează mult mai bine decât cea macroeconomică. Sentimentul de apartenență este localizat strict în zona locuinței, oamenii raportându-se pozitiv la spațiile din jurul blocurilor și la vecini, nu la Capitală privită ca un ansamblu.

Pentru a repara această fractură și a crește atașamentul față de oraș, locuitorii cer autorităților să modernizeze infrastructura de proximitate. Zonele verzi, terenurile de joacă pentru copii și piețele agroalimentare din cartiere sunt considerate priorități absolute. De asemenea, cetățenii vor ca mecanismele prin care pot trimite sesizări sau propuneri să fie reale, iar feedback-ul oferit să se materializeze în decizii administrative vizibile.

În final, concluzia generală indică faptul că bucureștenii își iubesc orașul, dar au nevoie de un cadru propice pentru a se exprima și pentru a contribui la transformarea cartierelor în zone mai curate, mai sigure și mai primitoare.