Costul pensiilor magistraților pentru bugetul statului. Doar o treime din sumă provine din contribuții

Costul pensiilor magistraților pentru bugetul statului. Doar o treime din sumă provine din contribuțiipensiile magistraților / sursa foto: dreamstime.com

Un document transmis de Ministerul Muncii și aflat pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a României relevă dimensiunea cheltuielilor statului cu pensiile speciale ale magistraților. În 2025, România avea 5.879 de beneficiari ai acestor pensii, iar valoarea medie lunară ajungea la 24.842 de lei, din care doar 7.518 lei reprezentau componenta de contributivitate. Practic, pensia încasată este de aproximativ trei ori mai mare decât suma rezultată din contribuțiile efective.

Cât a plătit statul pentru pensiile speciale în 2025

Pe parcursul întregului an 2025, cheltuiala totală a statului român pentru pensiile speciale ale magistraților s-a ridicat la 1,7 miliarde de lei. Din această sumă, 1,5 miliarde de lei au provenit direct din bugetul de stat, în timp ce doar 230 de milioane de lei au reprezentat contribuțiile plătite de beneficiari, adică aproximativ 13% din total.

Datele arată o creștere constantă a acestor cheltuieli în ultimii ani. În 2021, statul a alocat 1 miliard de lei pentru pensiile speciale. Suma a crescut la 1,1 miliarde de lei în 2022, la 1,4 miliarde de lei în 2023, la 1,6 miliarde de lei în 2024 și a ajuns la 1,7 miliarde de lei în 2025.

CCR

CCR. Sursa: Inquam Photos/Octavian Ganea

Decizia CCR privind pensiile magistraților, amânată pentru februarie

Curtea Constituțională a României a decis, vineri, o nouă amânare a pronunțării asupra legii care prevede reducerea pensiilor magistraților și majorarea vârstei de pensionare. Noul termen stabilit de judecătorii CCR este 11 februarie 2026.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a transmis CCR.

Ședința de vineri a avut loc după scandalul de la finalul anului trecut, când patru judecători au părăsit sala, iar Curtea nu a putut adopta o decizie.

Documentul trimis de ÎCCJ și criticile la adresa legii Guvernului

Cu o zi înainte de ședința CCR, joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale un document realizat de „un contabil autorizat”, care a analizat legea promovată de Ilie Bolojan privind reducerea pensiilor magistraților. Potrivit comunicatului instanței supreme, „rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.

„Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv:

  • pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin;

  • pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin;

  • pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin.

  • pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin”, se arată într-un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție.