International
Cine încearcă să-l compromită pe șeful Mossad, David Barnea. E al estimat că schimbarea de regim în Iran ar putea dura un an
Mossad, serviciul israelian de informații
Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
În predicția sa adresată cabinetului israelian în ajunul războiului, directorul Mossad, David Barnea, a estimat că schimbarea de regim în Iran va dura cel mai probabil un an, scrie The Jerusalem Post. Și, deși au existat mai multe scenarii și perioade de timp, cum ar fi câteva luni, durata de un an a fost cea mai probabilă estimare.
Canal 12 și The New York Times, printre cei care vehiculează atacul la șeful Mossad
În ultimele zile, au avut loc atacuri nu tocmai voalate asupra lui David Barnea din partea unor surse anonime, acuzându-l aparent că a indus în eroare atât guvernul israelian, cât și pe cel american cu privire la probabilitatea unei schimbări de regim în Iran.
Aceste scurgeri anonime ascund poziția extrem de complexă a lui Barnea asupra acestei probleme și par să intenționeze să-l înșele pe el și Mossad cu probabilitatea tot mai mare ca eforturile de a răsturna regimul să eșueze sau să dureze foarte mult timp.
Raportul în cauză a fost vehiculat de Canal 12 și The New York Times și ar putea proveni din anturajul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu sau al președintelui american Donald Trump, iar unele ar putea fi chiar din armata israeliană, pentru se acoperi în caz de eșec.
Toate cele trei instituții au fost supuse zilnic, mai ales de către adversarii președintelui SUA și ai premierului din Israel, unui tir constant de întrebări despre motivul nu se apropie de o schimbare de regim în Iran.
Predicțiile prudente și calificate ale lui David Barnea despre război
De fapt, oricine este familiarizat cu David Barnea și cu principalele sale declarații din ultimii ani de război ar ști că acesta prezintă în mod constant predicții cu multe rezerve și rareori vorbește despre inevitabilitatea unui eveniment de schimbare radicală. Mai mult, deși Barnea este un gânditor creativ, este și un om de echipă, care pregătește politici și prezentări la ordinul lui Netanyahu și nu încearcă să-l împingă pe prim-ministru într-o abordare mai agresivă a războiului decât și-ar dori însuși premierul.
Mai mult, orice prezentare pe care Barnea ar fi făcut-o oficialilor administrației Trump în timpul vizitei sale larg mediatizate în SUA la mijlocul lunii ianuarie sau în timpul altor conversații ar fi fost, de asemenea, strict controlată de Netanyahu și nu vreun fel de cruciadă independentă.
De fapt, The Jerusalem Post a aflat că în anii anteriori ai mandatului lui David Barnea au existat momente semnificative în care, teoretic, Netanyahu ar fi putut dori ca Mossad să întreprindă o operațiune, iar șeful serviciului a explicat că acest lucru era nerealist, în ciuda presiunilor exercitate asupra sa pentru a-l aproba.
David Barnea, șeful Mossad și-a propus o revoluție tehnologica. sursa foto: Mossad
Manipulări contra Mossad la Canal 12 și în The New York Times
Emisiunea Uvda de la Canal 12 a relatat că, în ajunul războiului, David Barnea i-ar fi prezentat lui Netanyahu predicția sa conform căreia răsturnarea regimului iranian este posibilă, și abia mai târziu în program a detaliat unele dintre condițiile pe care șeful Mossad le-ar fi adăugat unei astfel de predicții.
Raportul a menționat în cele din urmă vag că șeful Mossad „avea rezerve cu privire la o situație în timp real în curs de dezvoltare și cu privire la timpul pe care era probabil să-l dureze”.
De asemenea, New York Times susținea că David Barnea i-ar fi spus lui Netanyahu că „la câteva zile de la începerea războiului... serviciul său ar putea fi probabil capabil să galvanizeze opoziția iraniană – instigând revolte și alte acte de rebeliune care ar putea duce chiar la prăbușirea guvernului iranian”, susținând că șeful spionajului ar fi făcut aceeași declarație în fața administrației Trump la mijlocul lunii ianuarie.
Raportul îi învinovățește apoi pe Netanyahu și Trump pentru că au adoptat o abordare prea optimistă față de războiul din Iran, ceea ce a dus la o așa-zisă schimbare de regim - pentru că nimeni nu știe dacă noul lider suprem Mojtaba Khamenei conduce în mod real țara, având în vedere că nu a apărut public niciodată de la „alegerea” sa - împotriva previziunilor oficialilor americani și ale altor oficiali din alte agenții de informații israeliene.
Atacuri anonime, fără dovezi
În continuare, raportul continuă să-l prezinte pe Netanyahu ca fiind nemulțumit de incapacitatea Mossadului de a produce o schimbare de regim în primele zile ale războiului, cu riscul de a pierde sprijinul din partea lui Trump.
Dar nu există niciun fel de dovezi, în ciuda atacurilor din partea unor surse anonime care ar putea avea o agendă politică, că Mossad a exprimat o opinie diferită de ceea ce a spus public IDF, că forța militară poate cel mult să creeze condițiile pentru un proces ulterior de schimbare a regimului din Iran.
În cele din urmă, raportul a menționat că un element al planurilor Mossad „includea sprijinirea unei invazii a grupurilor de miliții kurde iraniene cu sediul în nordul Irakului”. Cu toate acestea, Trump însuși a respins public o astfel de mișcare, iar cele două publicații par să susțină că Barnea l-a convins.
Relația Barnea-Netanyahu-Trump
Există, de asemenea, întrebări cu privire la cât de influent a fost David Barnea în timpul vizitei sale de la mijlocul lunii ianuarie în SUA. Este posibil ca șeful Mossad să fi avut o influență deosebită în ceea ce privește prezentarea nuanțată a oportunităților și riscurilor concurente pe care operațiunea din Iran le-ar fi putut implica.
Însă, având în vedere că Netanyahu a mers în SUA, pentru o vizită de urgență, pe 11 februarie, adică aproape o lună mai târziu, și că Donald Trump a continuat negocierile cu Iranul până cu aproximativ 24 de ore înainte de începerea războiului, ar fi greu pentru cineva să susțină că David Barnea stabilise întreaga agendă până la mijlocul lunii ianuarie.
David Barnea are, de asemenea, un istoric de temperare a agresivității cu răbdare în ceea ce privește Iranul. Înainte de mandatul actual al lui Netanyahu, care a început în decembrie 2022, David Barnea a lucrat sub conducerea fostului prim-ministru Naftali Bennett, cu care a conceput o strategie de „moarte prin o mie de tăieturi” pentru a doborî regimul islamic într-o perioadă lungă de timp.
Donald Trump și Benjamin Netanyahu. Sursă foto: Facebook
„Moarte prin o mie de tăieturi”, strategia dorită de șeful Mossad
La începutul lunii ianuarie, declarațiile de pe Twitter atribuite Mossad au fost emise în contextul în care protestele din Iran au crescut din cauza prăbușirii monedei iraniene și a creșterii prețurilor la combustibili, precum și a crizei privind aprovizionarea cu apă la nivel național.
În ceea ce privește alimentarea cu apă, într-un interviu acordat în 2022, publicat în cartea „Target Teheran”, fostul prim-ministru Naftali Bennett a declarat că o analiză amplă a politicilor pe care a întreprins-o când a devenit prim-ministru l-a învățat că regimul era „profund corupt și destul de incompetent în acest moment. Suprafețe mari de teren nu primesc apă. Deschizi robinetele și ajungi la noroi. Ai toate aceste demonstrații, iar oamenii sunt foarte frustrați de IRGC”.
El considera că existau oportunități de a profita de slăbiciunile regimului, dar, conform unei relatări, i-a spus lui David Barnea că agenția trebuia să fie mai creativă în a fi mai agresivă. Bennett dorea să-și lase amprenta asupra noului birou și avea să încurajeze instinctele agresive ale lui Barnea.
De asemenea, Bennett și-a transmis opiniile despre înlăturarea regimului iranian într-o strategie de „Moarte prin o mie de tăieturi”, paralelă cu strategia Războiului Rece a SUA împotriva URSS, care a depășit cu mult conflictul militar clasic.
Relația lui Barnea cu fostul premier Naftali Bennet
Conform unei narațiuni paralele, aceste instincte nu numai că erau bine dezvoltate, dar David Barnea ar fi fost cel care l-a presat pe Naftali Bennett să fie și mai îndrăzneț și să modifice regulile jocului. De fapt, Barnea i-a dat lui Bennett o carte de Peter Schweitzer, intitulată „Victorie: Strategia secretă a administrației Reagan care a grăbit prăbușirea Uniunii Sovietice”, o descriere a zeci de tehnici non-militare concepute de SUA pentru a profita de slăbiciunile inerente ale unui regim autoritar pentru a determina URSS să se prăbușească în timp.
În mod critic, niciunul dintre rapoarte nu a discutat impactul faptului că SUA și Israelul nu au intervenit pentru a proteja un milion de protestatari iranieni oprimați în perioada 8-9 ianuarie, între 5.000 și 30.000 dintre aceștia fiind uciși.
De asemenea, niciunul dintre rapoarte nu a abordat apelul lui Netanyahu către Trump de a-l descuraja să inițieze războiul cu Iranul în urma tweet-ului președintelui SUA din 14 ianuarie, care spunea că „ajutorul este pe drum”. Nici biroul premierului și nici Mossad nu au răspuns cererilor de comentarii până la ora publicării materialului, mai notează The Jersualem Post.
