Cele mai bune gimnaste ale României aleg America. Ce se întâmplă cu lotul național

Lotul de gimnastica Sursa foto: COSR

În liniștea campusului de la Stanford, sub soarele blând al Californiei, o tânără radiază o liniște pe care fanii gimnasticii din România nu au mai văzut-o de mult. Ana Maria Bărbosu, medaliata olimpică de la Paris, a început o viață nouă. Debutul ei în campionatul universitar NCAA a fost unul convingător, chiar dacă echipa sa a fost învinsă de Denver. Însă, dincolo de note, marea victorie a Anei este bursa care îi garantează viitorul.

Visul americam. Noua frontieră a gimnasticii românești

În spatele acestor plecări spectaculoase stă o mână de oameni care vorbesc limba performanței. Andrei Secueșu, co-fondator al organizației Crazy Rich Athletes, alături de nume grele precum Dragoș Stoenescu (fost portar al naționalei de polo) și Ștefan Ioan Gherghel (vicecampion mondial la înot) le arătă tinerilor sportivi că pot fi campioni și studenți de elită.

„Ana radiază liniște și împlinire acolo. E în locul potrivit”, spune Secueșu, mândru de parcursul tinerei care a spart gheața, într-un interviu acordat Golazo.

Următorul val: Ella și Amalia

Dacă Ana a fost pionierul, restul lotului național de gimnastică feminină pare să-i calce pe urme. Secueșu a confirmat pentru Golazo.ro noi mutări strategice:

• Ella Oprea a semnat cu Clemson University.

• Amalia Ghigoarță va merge la Michigan State University, unde va face echipă cu Lilia Cosma. (aceasta este deja plecată la această Universitate și beneficiază de bursă)

Ambele au obținut ceea ce americanii numesc „full ride” — burse de 100% care acoperă tot: școlarizare, cazare, mâncare, asigurare medicală și chiar bani de buzunar. În curând, alte două sau trei gimnaste ar putea face pasul spre SUA.

Catalizatorul: Scandalul „Camelia Voinea” și nevoia de independență

Andrei Secueșu crede că deciziile fetelor de a „încerca marea cu degetul” au fost grăbite de tensiunile interne din gimnastica românească. Scandalul internațional legat de numele Cameliei Voinea și demisia antrenoarei Corina Moroșan au creat un sentiment de instabilitate.

Pentru gimnaste, America înseamnă libertate. Nu mai depind exclusiv de Federația Română de Gimnastică (FRG) pentru pregătire sau viitor financiar. Este, după cum glumește Secueșu, „ca ieșirea din comunism în 1990”.

Provocarea viitorului în gimnastică

Marea provocare rămâne mentalitatea oficialilor și antrenorilor din țară. În timp ce federațiile se tem că „pierd” sportivii în care au investit, realitatea este alta: timp de 9 luni pe an, acești atleți se pregătesc la cele mai înalte standarde pe banii universităților americane.

În contextul acestei „revoluții americane”, misiunea lui Nicolae Forminte, care a preluat funcția de antrenor al lotului național, nu este doar una tehnică, ci mai ales una de diplomație și management al sportivelor. El preia un lot care nu mai este captiv într-o sală de antrenament din România 11 luni pe an, ci unul dispersat și pe un alt continent, cu o mentalitate complet schimbată.

Astfel, Nicolae Forminte nu va mai avea controlul zilnic asupra pregătirii Anei Bărbosu sau a Amaliei Ghigoarță. El va trebui să devină un manager de performanță, prelund modelul american, păstrând legătura constantă cu antrenorii de la Stanford, Clemson sau Michigan State. Provocarea acestuia va fi monitorizarea volumului de muncă pentru a se asigura că fetele nu sunt „arse” în competițiile universitare înainte de marile obiective ale României (CE și CM).

Totodată, Nicolae Forminte, care a antrenat o perioadă în afara țării,  va trebui să schimbe mentalitatea școlii românești de antrenorat care a dat rezultate în trecut, să lupte pentru renunțarea stilul autoritar clasic (specific „vechii școli”) în favoarea unui parteneriat.

El va trebui să le convingă pe fete să revină la lot din dorință și mândrie națională, nu prin constrângere, oferindu-le flexibilitate (cursuri online, perioade de recuperare adaptate).

O altă provocare, pe care probabil o va putea depăși ușor, datorită experienței, va fi acomodarea punctajelor. În NCAA (SUA), gimnastica pune preț pe spectacol și execuție curată, adesea cu exerciții mai puțin dificile. La Campionatele Mondiale, însă, dificultatea (D-score) este decisivă. Astfel, Forminte cu echipa sa, va trebui să lucreze cu fetele, în ferestrele scurte de timp când acestea revin în țară, pentru a „încărca” exercițiile cu elementele necesare codului de punctaj internațional, fără a risca accidentări.

Există riscul creării unei rupturi în lotul de gimnastică între „fetele de acasă” (care se antrenează în condițiile adesea modeste din România) și „americance” (care beneficiază de condiții de lux în SUA). El trebuie să creeze un spirit de echipă omogen, evitând resentimentele și folosind experiența Anei Bărbosu ca sursă de inspirație, nu de invidie, pentru tinerele care vin din urmă.

Forminte, împreună cu actuala conducere a FRG, vor trebui să rezolve situațiile juridice ale fetelor, acestea să fie clare din timp, astfel încât participarea la CE de la Zagreb să nu fie blocată de detalii tehnice. Cazul Anei Bărbosu, care a trebuit legitimată la Dinamo, pentru a putea participa pentru România, prin intervenția Nadiei Comăneci, arată că antrenorul va trebui să fie și un administrator abil.

Succesul actualei conduceri a FRG va fi judecat după un singur criteriu: cât de bine vor ști să gestioneze acest nou „lot american”. Cu 4, și în curând 7 gimnaste în SUA, România are șansa de a avea o echipă națională formată din tinere educate, independente și motivate.