Videoclipurile care explică procedurile medicale, preferabile celor ce se concentrează pe evitarea durerii / Sursa foto: pixabay.com
Din cuprinsul articolului
Președintele Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a atras atenția pe Facebook că schimbarea radicală a modului în care este administrat fondul de asigurări de sănătate ar putea avea consecințe directe asupra celor mai vulnerabili pacienți.
În centrul dezbaterii se află ideea introducerii mai multor case de asigurări, inclusiv private, o propunere pe care șeful CNAS o consideră riscantă dacă nu este atent reglementată.
Avertismentul lui Horațiu Moldovan
În opinia lui Moldovan, sistemul sanitar românesc are nevoie de corecții serioase, însă direcția în care se discută reforma riscă să rateze esențialul. El consideră că problema nu este existența unei singure case de asigurări, ci modul în care sunt gestionați banii și limitele de autonomie ale instituției.
Horațiu Moldovan. Sursa foto Facebook
„Adevărata reformă din sănătate nu este «spargerea monopolului CNAS», ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi”, a transmis acesta. Mesajul vine pe fondul unor discuții tot mai intense despre liberalizarea pieței asigurărilor medicale.
Șeful CNAS a admis că pacienții se confruntă frecvent cu birocrație, liste de așteptare și servicii inegale ca standard. Totuși, el avertizează că o schimbare structurală făcută fără garanții solide ar putea afecta tocmai accesul universal la tratament.
Cine are de pierdut
Actualul mecanism funcționează pe principiul solidarității: contribuțiile colectate sunt redistribuite astfel încât și persoanele cu venituri mici sau boli grave să beneficieze de servicii medicale. Moldovan consideră că acesta este principalul atu al modelului actual.
Documente. Sursa foto: Chode | Dreamstime.com
În cazul în care fondul ar fi administrat de mai multe entități aflate în competiție, riscul ar fi ca interesul economic să prevaleze. Companiile ar putea prefera clienții tineri și sănătoși, care presupun costuri mai mici, în timp ce pacienții cronici sau cazurile complexe ar rămâne în sarcina sistemului public.
El a avertizat că, fără mecanisme foarte clare de compensare, s-ar putea ajunge la un dezechilibru major: spitalele publice ar trata cele mai dificile cazuri, dar cu resurse diminuate. În timp, acest lucru ar putea crea diferențe tot mai vizibile între cei care își permit servicii suplimentare și cei care depind exclusiv de pachetul de bază.
Costuri administrative mai mari
Un alt punct sensibil este cel al cheltuielilor de administrare. Mai multe case de asigurări ar însemna aparate birocratice separate, sisteme informatice distincte, departamente de promovare și costuri operaționale suplimentare. În viziunea conducerii CNAS, aceste sume ar reduce fondurile disponibile efectiv pentru servicii medicale.
Moldovan a declarat că problemele actuale – digitalizare incompletă, control insuficient al risipei, management ineficient – nu sunt consecința „monopolului”, ci rezultatul unor ani de organizare defectuoasă și lipsă de obiective clare.
Autonomie limitată și influență politică
Președintele CNAS a reclamat și faptul că instituția pe care o conduce nu își poate stabili singură, în mod real, politica de contractare a serviciilor medicale. Deși legea vorbește despre autonomie, deciziile strategice sunt influențate de prioritățile Ministerul Sănătății.
În practică, spune el, fondurile ajung uneori să susțină unități medicale care nu răspund nevoilor reale ale pacienților, în loc să fie direcționate către zone precum prevenția, ambulatoriul de specialitate sau spitalele performante.
În locul fragmentării fondului unic, șeful CNAS a propus o serie de măsuri concrete:
- libertate reală de contractare a serviciilor în funcție de cererea pacienților;
- redirecționarea resurselor către servicii eficiente și solicitate;
- scoaterea instituției de sub influența directă a deciziilor politice;
- digitalizarea integrată a întregului sistem medical;
- achiziții transparente și control riguros al cheltuielilor;
- dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, fără afectarea pachetului de bază.
El a declarat că multe dintre disfuncționalități apar la nivelul managementului spitalicesc, unde achizițiile ineficiente și lipsa controlului afectează bugetele. În opinia sa, corectarea acestor probleme ar avea un impact mai mare decât schimbarea arhitecturii sistemului de asigurări.
