Job remote. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Marinela Strîmbulescu, consultant fonduri europene, a explicat că, în România, tot mai multe persoane aleg să urmeze studii universitare la zi în timp ce lucrează cu normă întreagă. Ea a precizat că, deși această situație este legală, în practică apar dificultăți frecvente, întrucât angajatul figurează simultan prezent la serviciu și la facultate, deși nu poate fi în ambele locuri în același timp. „Deși pare un detaliu administrativ minor, această situație poate genera consecințe juridice serioase — atât pentru angajat, cât și pentru instituția publică sau privată la care lucrează”, a scris aceasta, într-o postare pe Facebook.
Obligațiile angajatorului
Marinela Strîmbulescu a explicat că angajatorii au obligația legală de a ține o evidență corectă a timpului de muncă, conform articolului 119 din Codul muncii, unde trebuie menționate orele de început și de sfârșit ale programului fiecărui salariat.
Ea a precizat că, dacă un angajat este pontat între 8:00 și 16:00, dar în același interval se află la cursuri, evidența nu mai corespunde realității. În astfel de situații, angajatorul riscă o amendă între 1.500 și 3.000 de lei, un posibil control ITM și măsuri administrative suplimentare, iar persoanele care au semnat pontajul pot fi sancționate disciplinar.
„Ce trebuia făcut: programul trebuia modificat legal, de exemplu printr-un act adițional la contractul individual de muncă, conform art. 41 și art. 118 Codul muncii (program individualizat), sau prin concediu de studii”, a mai scris aceasta.
Angajați. Sursa foto: dreamstime.com
Ce obligații au universitățile
Marinela Strîmbulescu a menționat că universitățile sunt obligate să țină evidența corectă a prezenței studenților la activitățile obligatorii. Ea a explicat că marcarea ca „prezent” a unui student care lipsește de la curs reprezintă o încălcare a regulamentelor interne și poate fi considerată abatere de la Codul de etică universitară, conform HG nr. 305/2024.
În astfel de cazuri, pot fi aplicate sancțiuni disciplinare atât cadrelor didactice, cât și studentului. Totodată, dacă facultatea emite documente oficiale care confirmă o prezență fictivă, situația poate fi încadrată drept fals în acte oficiale.
Angajatul poate fi tras la răspundere pentru uz de fals
În cazul în care documentele sunt falsificate sau completate cu bună știință, pentru a ascunde suprapunerea, se pot aplica următoarele prevederi ale Codului penal:
- Art. 320 – fals material în înscrisuri oficiale;
- Art. 321 – fals intelectual, dacă un funcționar public atestă în mod fals o situație (ex.: semnează pontajul sau catalogul);
- Art. 322 – fals în înscrisuri sub semnătură privată,
- Art. 323 – uz de fals (folosirea unui document fals);
- Art. 326 – fals în declarații.
„Exemplu concret: dacă o persoană figurează prezentă la muncă 8:00–16:00 și în același timp apare prezentă în catalogul facultății — iar ambele documente sunt oficiale — atunci cel puțin unul dintre ele este fals”, a mai scris aceasta.
Un angajat care știe că este pontat fără să fie prezent, folosește sau beneficiază de documente false poate fi tras la răspundere pentru uz de fals sau complicitate la fals intelectual.
Proceduri legale pentru evitarea suprapunerilor
Marinela Strîmbulescu a explicat că, pentru a evita riscurile legate de suprapunerea programului de muncă cu cel universitar, trebuie respectate proceduri clare:
- „Act adițional la contract – dacă angajatul merge la facultate în timpul programului. (art. 41 + art. 118 Codul muncii);
- Concediu de studii sau concediu fără plată pentru orele respective. (art. 153–155 Codul muncii);
- Pontaj corect – angajatorul trebuie să reflecte realitatea, nu „să acopere” ore lipsă;
- Prezență reală la facultate – fără bifări fictive în cataloage sau procese-verbale;
- Comunicare oficială între angajat și angajator (cereri scrise, aprobări)”, a explicat aceasta.
„Suprapunerea formală între programul de muncă și programul universitar nu e o „favoare”, ci o încălcare a legii. Chiar dacă mulți angajați și instituții „închid ochii”, consecințele pot fi serioase: de la amenzi ITM, la răspundere disciplinară sau chiar penală”, a mai scris aceasta.
