sistem supraveghere. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
În ultimii trei ani, zeci de mii de români au fost supravegheați pas cu pas. Potrivit datelor ÎCCJ, în această perioadă au fost emise 8.603 mandate de supraveghere de către judecătorii specializați ai Curții Supreme, în timpul conducerii Corinei Corbu, în ultimii doi ani ai mandatului lui Klaus Iohannis, pe perioada interimatului lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni și la începutul mandatului lui Nicușor Dan ca președinte al României.
Românii, în vizorul justiției. Câte mandate de securitate națională au fost emise în Capitală
În București, între primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 și momentul în care Parchetul General a trimis în judecată dosarul ce vizează presupusa amenințare la ordinea constituțională a statului, au fost emise 2.843 de mandate de securitate națională, scrie Gândul.
Toate aceste mandate ar fi fost emise la cererea structurilor de informații, trecând prin aprobarea Procurorului General al României și fiind ulterior validate de Curtea Supremă de Justiție. Nicio solicitare nu ar fi fost respinsă, nici de Parchet, nici de judecătorii ÎCCJ. Spre deosebire de sistemele din alte țări, în România nu există un filtru real care să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor.
Justiție. Sursă foto: Pixabay
Toate solicitările de emitere, aprobate
Conform datelor puse la dispoziția jurnaliștilor de la Gândul de Parchetul General și Curtea Supremă de Justiție, în baza Legii 544/2001 privind accesul liber la informațiile publice, între 24 noiembrie 2024 – ziua alegerilor prezidențiale – și 16 septembrie 2025, ziua trimiterii în judecată a dosarului „Georgescu”, au fost puse în aplicare 2.843 de mandate de securitate națională.
Parchetul General a arătat că fiecare cerere de emitere a unui mandat a fost trimisă Președintelui ÎCCJ și aprobată, ceea ce înseamnă că nu a existat nicio respingere.
Mandatele de securitate națională (MSN) reprezintă cea mai intruzivă formă legală de supraveghere. Prin acestea, drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor pot fi restrânse conform Legii 51/1991, iar cei vizați nu sunt inițial informați că viața lor este monitorizată pas cu pas. De la momentul emiterii mandatului, persoana devine, legal, considerată un potențial pericol pentru securitatea națională a statului român.
Ce presupune mandatul de securitate națională
Potrivit legii, mandatul de securitate națională (MSN) presupune interceptarea și înregistrarea comunicațiilor persoanelor vizate și a celor cu care acestea intră în contact, căutarea de informații oriunde s-ar afla, ridicarea și repunerea la loc a obiectelor – inclusiv în spații private, instalarea de echipamente pentru interceptare, filaj și localizare prin GPS, interceptarea trimiterilor poștale și extragerea de informații, precum și obținerea de date privind tranzacțiile financiare ale persoanelor vizate.
Datele colectate de instituțiile statului prin cele 2.843 de mandate de securitate națională cuprind și informații din viața privată a persoanelor și constituie un volum semnificativ, potrivit sursei.
Dacă se ia în calcul un minim de 20 de persoane pe mandat, rezultă că peste 55.000 de persoane au fost vizate. În contrast, numărul dosarelor pentru infracțiuni legate de securitatea națională, instrumentate de parchetul specializat (DIICOT), rămâne redus, iar în anumite perioade acestea lipsesc.
Cazul lui Alexandru Bălan, în prim plan
Anul acesta, având în vedere proximitatea războiului din Ucraina, DIICOT și SRI au investigat un caz internațional de trădare, vizându-l pe Alexandru Bălan, fost șef al Serviciului de Informații al Republicii Moldova (SIS), acuzat că ar fi transmis secrete de stat ale României către KGB-ul din Belarus.
În ceea ce privește numărul persoanelor monitorizate prin miile de mandate de securitate națională, informațiile rămân în continuare un mister, mai arată sursa.
De exemplu, dosarul Microsoft, instrumentat anterior de DNA, a avut un singur mandat de securitate națională pentru supravegherea a peste 200 de persoane, ceea ce arată că minimul de 20 de persoane per mandat este doar o referință orientativă.
Întrebat despre numărul exact al persoanelor vizate, Parchetul General a transmis că aceste date „nu au caracter public”, iar Curtea Supremă de Justiție recunoaște că „nu deține o statistică” în acest sens.
În perioada analizată, Curtea Supremă de Justiție a admis 8.603 mandate de securitate națională: 2.872 solicitări inițiale, 1.857 prelungiri, 3.115 completări și doar 759 încetări. În anul alegerilor prezidențiale din 2024, inclusiv perioada de anulare și reluare a scrutinului, au fost emise 2.709 mandate, iar în ultimii doi ani ai mandatului fostului președinte Klaus Iohannis (ianuarie 2023 – noiembrie 2024) au fost emise 5.894 mandate, toate aprobate fără excepție.
În 2021, conform Mediafax, erau emise peste 3.000 de mandate de securitate națională pe an.
Diferențe față de SUA
În Statele Unite, populația este de 18 ori mai mare decât în România, dar numărul mandatelor de securitate națională emise este de opt ori mai mic. Spre deosebire de România, în SUA datele privind supravegherea sunt publice și ușor accesibile, iar judecătorii instanței FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act) exercită un filtru real pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Raportul FISA pe 2024 arată că instanța a emis 356 de mandate, dintre care 267 au fost aprobate, 72 modificate, 15 respinse parțial, iar niciuna nu a fost respinsă complet. În acest sistem, judecătorii au putut să modifice sau să respingă parțial solicitările structurilor de forță, exercitând un control efectiv asupra supravegherii. În România, în schimb, un filtru similar nu există, iar toate cererile de mandate de securitate națională sunt aprobate fără nicio respingere.
