ANAF cere sechestru pe vila în care stau soții Iohannis. Fiscul îi dă în judecată pentru datoriile neachitate

Sursa foto: captură video

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va deschide luni, în instanță, acțiunea de recuperare a banilor datorați de soții Klaus și Carmen Iohannis, reprezentând chiriile încasate pentru imobilul din centrul Sibiului care a fost confiscat de stat.

Fostul președinte Klaus Iohannis a refuzat să achite prejudiciul de aproximativ un milion de euro, sumă cerută de Fisc după pierderea imobilului în instanță. Potrivit surselor judiciare, ANAF intenționează să solicite judecătorilor instituirea sechestrului asigurător pe bunurile familiei Iohannis, inclusiv pe vila din Sibiu în care aceștia locuiesc în prezent.

Chiriile și penalitățile acumulate de Klaus și Carmen Iohannis

Suma de aproximativ un milion de euro reprezintă chiria încasată de familia Iohannis timp de 16 ani pentru spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate de un expert independent.

Imobilul confiscat necesită reparații capitale, în condițiile în care în structura clădirii s-au produs infiltrații de apă, iar tencuiala este deteriorată, conform constatărilor făcute la momentul preluării bunului.

Preluarea imobilului de către stat

Pe 3 octombrie, ANAF a anunțat oficial că a preluat, în condițiile legii, cota de o jumătate din imobilul din Sibiu care a aparținut lui Klaus Iohannis până în anul 2015.

„Foştii proprietari şi-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spaţiu, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situaţia de a prelua bunul prin schimbarea yalei”, a transmis Fiscul într-un comunicat de presă.

Conform precizărilor ANAF, preluarea s-a făcut ca urmare a unei moșteniri vacante, prin care statul român a dobândit dreptul de coproprietate asupra imobilului situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu.

ANAF a spart ușa casei. Cheia era în altă ușă

„Procedura de preluare a fost gestionată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu, sub coordonarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov. În urma corespondenţei purtate cu foştii proprietari şi în conformitate cu atribuţiile prevăzute de lege pentru organul de valorificare, instituţia a procedat la intrarea în imobil, în calitatea statului român de coproprietar”, se arată în comunicatul transmis de ANAF. Când au intrat în imobil, inspectorii ANAF au găsit cheia în altă ușă.

Președintele instituției, Adrian Nica, a declarat că „ANAF are obligaţia de a administra şi valorifica bunurile care intră în patrimoniul statului, în strictă conformitate cu prevederile legale. În acest caz, instituţia a acţionat transparent şi cu respectarea procedurilor, asigurând exercitarea drepturilor statului român ca proprietar”.

Iohannis a ignorat notificările de le ANAF

Executarea silită a imobilului a avut loc la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați de ANAF să elibereze spațiul și să restituie sumele încasate.

Inspectorii fiscali au solicitat predarea cheilor, însă fostul președinte nu a răspuns notificărilor. În lipsa unui răspuns oficial, autoritățile fiscale au considerat că familia Iohannis refuză să predea bunul, procedând la preluarea imobilului.

Istoricul juridic al cazului

Suma datorată, estimată la un milion de euro, reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a spațiului comercial în perioada 1999–2015, interval în care imobilul a fost închiriat unei bănci.

În 17 ianuarie, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a făcut precizări după publicarea motivării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind un alt imobil, situat pe strada Gheorghe Magheru din Sibiu. În acel caz, instanța a stabilit că imobilul intră în proprietatea statului român.

Pentru ca ANAF să poată recupera prejudiciul, era necesar ca statul să devină proprietar și asupra spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu, care avea aceiași proprietari inițiali ca imobilul din strada Gheorghe Magheru – ambele fiind naționalizate în anii ’60.

Cum a ajuns familia Iohannis proprietară pe jumătate din imobil

Ambele imobile au aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baştea) și au fost naționalizate în perioada comunistă.

După 1990, a apărut un presupus moștenitor, Ioan Baştea, strănepot al Mariei Ghenea. În 1999, acesta a obținut în instanță anularea naționalizării.

La 1 iunie 1999, soții Klaus și Carmen Iohannis s-au prezentat la notarul Radu Gabriel Bucșă. Klaus Iohannis deținea o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea. Prin succesiunea autentificată, Ioan Baştea a devenit proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar ulterior, împreună cu Georgeta Lăzurcă și fiica acesteia, Carmen Iohannis, a obținut dreptul de proprietate și asupra imobilului din Gheorghe Magheru 35.

În aceeași zi, Ioan Baştea a vândut soților Iohannis jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu pentru suma de 3.200 de dolari.

În următorii 17 ani, spațiul comercial le-a adus soților Iohannis venituri totale de aproximativ 1,3 milioane de lei, echivalentul a circa 260.000 de euro la cursul actual.