Sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că motivele pentru care inspectorii au forţat uşa casei de la Sibiu, pe care i-au confiscat-o lui Klaus Iohannis, sunt legate de faptul că nu au avut cheia. „Aflați în această situație, colegii noștri au pătruns în interiorul imobilului. Au procedat la inventarierea bunurilor și au constatat că imobilul se află într-o stare de degradare. Într-una dintre uși au găsit cheia imobilului”, a spus șeful ANAF la Antena 3 CNN.
Adrian Nica a mai precizat că inspectorii ANAF i-au notificat pe soții Iohannis pentru a preda imobilul: „Aceștia au răspuns, prin avocat, că nu dețin cheia aferentă imobilului și consideră că nu este necesar să se prezinte la această predare”.
Măsuri asiguratorii pentru recuperarea integrală a prejudiciului
ANAF, a mai spus Adrian Nica, urmează să emită o nouă decizie de impunere pentru sumele suplimentare datorate statului de familia Iohannis și va aplica măsuri asiguratorii pentru recuperarea integrală a prejudiciului:
„Între ANAF și cei doi soți au existat corespondențe pe două paliere. Pe de o parte, legate de predarea imobilului — unde aceștia au spus că nu dețin cheia. Pe de altă parte, au cerut explicații privind modul de calcul al sumelor datorate. ANAF a oferit aceste explicații. Până la această dată, nu avem indicii că cei doi soți intenționează să achite sumele”.
Cum a ajuns familia Iohannis proprietară
Carmen și Klaus Iohannis la biserică. Sursa foto Captură video
Casa din strada Nicolae Bălcescu, situată în centrul Sibiului, a fost ani la rând subiectul unui litigiu între familia Iohannis și statul român. După ani de procese, instanțele au decis definitiv ca imobilul să revină statului, iar ANAF a trecut la executarea silită și la inventarierea bunurilor.
Instituția urmează acum să organizeze licitația publică pentru recuperarea prejudiciului estimat, dar și pentru a obține suma considerată încasată nejustificat din chirii — aproximativ 4,7 milioane de lei.
Imobilele din Nicolae Bălcescu 29 și Gheorghe Magheru 35 au aparținut familiei Ghenea (fosta Baştea) și au fost naționalizate în anii ’60.
După Revoluție, în anii ’90, un strănepot, Ioan Baştea, a obținut în instanță revocarea naționalizării. În 1999, el a devenit proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29 și, în aceeași zi, a vândut jumătate din casă familiei Klaus și Carmen Iohannis pentru doar 3.200 de dolari. Din chiria acelui imobil, închiriat ulterior unei bănci, familia Iohannis a câștigat aproximativ 260.000 de euro până la pierderea dreptului de proprietate.
Averea și veniturile familiei Iohannis
După zece ani la Cotroceni, situația patrimonială a familiei Iohannis a rămas relativ constantă. În 2024, fostul președinte și soția sa dețineau în continuare șase imobile în Sibiu — trei apartamente și trei case —, la fel ca în 2015.
Veniturile, însă, au crescut considerabil. Dacă în 2014 Klaus Iohannis câștiga ca primar al Sibiului aproximativ 3.650 lei pe lună, la finalul mandatului prezidențial venitul său lunar era de peste 15.000 lei.
Familia a continuat să obțină venituri și din chirii, deși acestea au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la peste 114.000 lei anual pentru fiecare soț, în 2015, la aproape 40.000 lei în 2024. În conturi, Iohannis are doar 190.000 de lei.
