Fost general NATO: România ar fi putut avea sisteme anti-dronă încă din 2018

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România ar fi putut avea de mai mulți ani sisteme specializate pentru detectarea dronelor care zboară la joasă altitudine,susține generalul-locotenent (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO de la București.

Ofertă de sisteme anti-dronă încă din 2018

Generalul spune că, încă din 2018, compania franceză Thales a prezentat o ofertă pentru radare mobile de tip Ground Master 200 (GM200), însă proiectul nu a fost pus în aplicare. Declarațiile gen. Dorin Toma vin în contextul dezbaterilor privind capacitatea României de a monitoriza și contracara dronele care ajung în proximitatea graniței cu Ucraina, după incidentul cu drona rusească care a lovit vineri un bloc din Galați.

Generalul Dorin Toma a afirmat, pe Facebook, că sistemele propuse de producătorul francez ar fi fost potrivite pentru acoperirea unor vulnerabilități existente în zona Deltei Dunării.

„Aceste radare sunt exact ce trebuie pentru a acoperi golul de capabilitate existent. Pentru monitorizarea nordului Deltei Dunării, ar fi fost suficientă achiziția rapidă a doar 2-3 astfel de radare”, a scris fostul comandant NATO.

Asociațiile de pacienți, nemulțumite de noile reguli din Sănătate. „Bolnavii vor fi nevoiți să meargă la privat pe banii lor”

Inteligența sintetică (SI): tehnologia care ar putea depăși AI. Calcul cu neuroni vii și sisteme hibride

Potrivit acestuia, oferta a fost reluată și după declanșarea războiului din Ucraina. Generalul susține că, în 2022, Thales a propus inclusiv transfer de tehnologie și integrarea unei părți a producției în industria românească de apărare.

„Ulterior, în 2022, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, (Thales) a propus inclusiv un transfer tehnologic masiv și integrarea producției în industria națională de apărare”, a precizat acesta.

Gen Dorin Toma / sursa foto: FB

Achiziția de sisteme anti-dronă se face până la urmă prin SAFE

În cele din urmă, achiziția sistemelor ar fi fost aprobată în cadrul programului european SAFE.

„În cele din urmă, în decembrie 2025, la 7 ani de la prima ofertă, s-a decis achiziția a 12 astfel de radare prin programul SAFE, urmând ca ele să fie livrate în 2-3 ani”, a punctat generalul.

Același program prevede și achiziția unor sisteme moderne de apărare anti-dronă și C-RAM produse de compania germană Rheinmetall.

„Tot prin programul SAFE se vor achiziționa sisteme C-RAM și anti-dronă SKYNEX și SKYRANGER de la compania Rheinmetall, împreună cu muniția aferentă”, a arătat Dorin Toma.

Fostul comandant NATO a criticat și ritmul modernizării unor sisteme deja existente în dotarea Armatei Române. El amintește că un contract pentru modernizarea sistemelor antiaeriene Oerlikon a fost semnat abia la sfârșitul anului 2023, deși războiul din Ucraina începuse cu aproape doi ani înainte.

Cum s-ar putea rezolva problema dronelor din Rusia

În analiza sa, generalul estimează că o combinație între radare dedicate, senzori amplasați în zona Deltei și dezvoltarea unor drone interceptoare ar fi putut oferi României o capacitate semnificativ mai bună de detectare și neutralizare a amenințărilor aeriene.

„Dacă s-ar fi achiziționat la timp acele 2-3 radare Gap Filler (la un cost de aproximativ 30 de milioane de euro fiecare pentru contracte de urgență) și s-ar fi realizat o rețea de senzori acustici și termici în nordul Deltei Dunării (cu un cost de până în 4 milioane de euro), astăzi, cu o investiție de sub 100 de milioane de euro, România ar fi avut o capacitate optimă de detecție.

Iar dacă programul de modernizare Oerlikon s-ar fi derulat conform graficului, iar armata ar fi investit efort și ceva fonduri într-un parteneriat real cu companii de tehnologie pentru drone interceptoare, acum am fi avut și capacități de combatere eficiente, moderne, cu riscuri minime de producere a unor efecte colaterale”, a susținut acesta.

Pompieri si forte de ordine intervin dupa ce un bloc de locuinte din Galati a fost lovit de o drona, 29 mai 2026. Inquam Photos

Cine ocupa funcțiile-cheie în momentul primei oferte

În perioada în care oferta pentru radarele GM200 a fost prezentată, președintele României și șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării era Klaus Iohannis.

Funcția de șef al Statului Major al Apărării era ocupată de generalul Nicolae Ciucă, care a condus instituția între 2015 și 2019. La nivel guvernamental, premier era Viorica Dăncilă, iar portofoliul Apărării a fost deținut succesiv de Mihai Fifor și Gabriel Leș.

La conducerea Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) se afla generalul Marian Hăpău.

În 2022, când oferta ar fi fost reluată în contextul războiului din Ucraina, președinte era în continuare Klaus Iohannis, premier devenise Nicolae Ciucă, ministru al Apărării era Vasile Dâncu, iar șef al Statului Major al Apărării era generalul Daniel Petrescu.

„Ceea ce mă deranjează cel mai mult este fuga de responsabilitate și insinuarea că, orice am fi făcut pentru a fi mai bine pregătiți, rezultatul ar fi fost același. Este complet fals, iar anterior am explicat în detaliu de ce. Acum ni se explică faptul că problema va fi rezolvată prin programul SAFE. Ca o paranteză, cei care am îndrăznit să analizăm critic anumite aspecte ale acestui program, modul în care a fost implementat suntem etichetați drept „trădători de țară” care periclitează securitatea națională și apărarea anti-dronă”, a conchis fostul comandant NATO.