Încă o acuzație în scandalul Cornell. Ce se întâmplă în frățiile americane

Încă o acuzație în scandalul Cornell. Ce se întâmplă în frățiile americanecornell / sursa foto: captură video

Unul dintre cei șapte membri ai frăției Chi Phi acuzați într-un caz de agresiune sexuală la Universitatea Cornell susține că el însuși a fost victima unui abuz și că instituția nu i-a recunoscut drepturile în cadrul procedurii disciplinare, potrivit New York Post.

Afirmația, făcută într-un e-mail trimis în februarie 2025 biroului Title IX al universității, apare într-un moment în care cazul din 2024 a fost redeschis și este supus unor noi investigații.

Matthew Ingalls, unul dintre membrii Chi Phi implicați în ancheta universității, a afirmat că a fost „sodomizat” de femeia cunoscută în documentele judiciare sub numele de Jane Doe, susținând că era incapabil să consimtă.

El a acuzat Cornell de „discriminare de gen” și „capcană” și a susținut că nu a fost informat despre drepturile sale în calitate de presupus supraviețuitor al unei agresiuni sexuale. Afirmațiile au fost relatate de ABC News, care a obținut documentele.

Ce susține Matthew Ingalls

În mesajul transmis anchetatorului Title IX, Ingalls a contestat modul în care Cornell a gestionat investigația începută după acuzațiile formulate de Jane Doe.

„Ați primit informații că am fost sodomizat de ea în timp ce eram incapabil, în noiembrie, și nu v-ați gândit niciodată să mă informați despre drepturile mele în cadrul acestor proceduri, în calitate de supraviețuitor al acestui atac?”, a scris Ingalls, potrivit documentelor consultate de ABC News.

Ingalls a susținut ulterior că era atât de intoxicat în noaptea respectivă încât nu putea consimți la activitate sexuală și s-a prezentat anchetatorilor drept victimă. El nu a fost pus sub acuzare penală. Ceilalți șase membri ai frăției acuzați în acest caz au negat, de asemenea, că ar fi violat-o pe Jane Doe.

Cornell l-a exmatriculat pe Ingalls, iar un alt membru al frăției a fost, de asemenea, exmatriculat în urma procedurii interne. Ceilalți membri au primit sancțiuni diferite, inclusiv suspendări.

Cum a început cazul „Cornell 7”

Incidentul investigat s-a produs în octombrie 2024, la casa frăției Chi Phi din Ithaca, New York. Jane Doe, care avea 20 de ani la momentul respectiv, susține că a consumat alcool și droguri, inclusiv ketamină, și că a ajuns într-o stare în care nu mai putea consimți la activitate sexuală.

Potrivit plângerii civile și documentelor făcute publice ulterior, ea susține că mai mulți membri ai frăției au intrat pe rând în cameră și au întreținut relații sexuale cu ea.

protest Cornell

protest Cornell / sursa foto: captură video X

Cornell a derulat propria investigație disciplinară. Potrivit documentelor prezentate de Washington Post, universitatea a realizat peste 50 de interviuri cu 32 de martori, iar procedura disciplinară a inclus 12 zile de audieri și sute de pagini de documente.

Cazul a revenit în atenția publică în 2026, după ce Jane Doe a intentat un proces civil împotriva universității, a frăției și a celor șapte membri acuzați.

Noi documente ridică întrebări despre reacția frăției

În paralel cu acuzațiile individuale, documentele analizate de ABC News au scos la iveală informații despre modul în care membrii Chi Phi ar fi discutat cazul după ce acesta a devenit cunoscut.

Un apel anonim transmis poliției universitare indica faptul că liderii frăției ar fi organizat o întâlnire pentru ca membrii să își pună de acord relatările. Potrivit sursei citate de ABC News, exista preocuparea că incidentul ar putea afecta „reputația tuturor celor implicați și a frăției”.

Mesajele dintre membri au atras, de asemenea, atenția anchetatorilor. Într-o conversație, președintele frăției l-a întrebat pe Ingalls când vorbise ultima dată cu Jane Doe și care era planul. Ingalls ar fi răspuns: „Ieri... care este planul de acțiune? Să o sun? Nu cred că ar fi raportat asta.”

Un alt aspect important este că membrii acuzați au susținut că întâlnirea în care s-ar fi discutat incidentul a fost o reuniune săptămânală obișnuită și nu una convocată special pentru acest caz.

De ce cazul este din nou investigat

Inițial, procurorii din comitatul Tompkins nu au formulat acuzații penale. Decizia a fost ulterior criticată după apariția unor noi documente și mesaje în procesul civil.

Ancheta penală a fost redeschisă, iar cazul a ajuns la nivelul statului New York. Guvernatoarea Kathy Hochul a desemnat-o pe procurorul general al statului, Letitia James, să coordoneze investigația, după ce și-a exprimat lipsa de încredere în modul în care fusese gestionat dosarul la nivel local.

În același timp, Cornell a anunțat că fostul procuror general adjunct al Statelor Unite Sally Yates va conduce o evaluare independentă a modului în care universitatea a gestionat acuzațiile de agresiune sexuală și a procedurilor sale privind astfel de cazuri.

Ce arată cazul despre frățiile universitare americane

Cazul Cornell nu este doar o dispută între persoanele implicate. Documentele publicate în ultimele săptămâni au readus în centrul atenției modul în care funcționează structurile de fraternitate din campusurile americane atunci când apar acuzații de agresiune sexuală.

În astfel de situații, universitățile trebuie să gestioneze simultan proceduri disciplinare interne, protejarea studenților și cooperarea cu autoritățile penale. În cazul Cornell, investigația universității și ancheta penală au evoluat pe trasee diferite, iar noile informații au determinat autoritățile să reexamineze dosarul.

Este important însă ca acuzațiile tuturor părților să fie diferențiate de ceea ce a fost stabilit prin proceduri oficiale. Niciunul dintre cei șapte membri ai frăției nu a fost pus sub acuzare penală în acest caz, iar toți au negat acuzațiile de viol.