Blocaj major la Palatul Victoria. Ce poate face legal guvernul demis al lui Bolojan: Nu poate decât să șteargă praful

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România traversează o perioadă de profundă incertitudine politică și administrativă. După demiterea Executivului prin moțiune de cenzură, Cabinetul condus de Ilie Bolojan funcționează ca un guvern interimar, având atribuții extrem de limitate.

Moțiunea de cenzură votată de PSD a pus capăt guvernării, oricât s-ar agăța de putere liberalii și USR.

Invitat în emisiunea realizată de jurnalistul Marius Tucă, cunoscutul avocat Toni Neacșu a explicat în termeni clari și plastici care este statutul juridic actual al Palatului Victoria. Potrivit acestuia, un guvern demis își pierde complet pârghiile de putere decizională, rolul său fiind redus strict la gestionarea curentă a statului. Nu mai este în filmul normal al guvernării.

Limitele constituționale ale unui guvern demis

Conform Constituției României și prevederilor stricte din Codul Administrativ, un guvern interimar nu mai are dreptul de a influența direcțiile strategice ale țării și nici de a promova noi reforme economice sau sociale.

Ce au voie să facă polițiștii în timpul controalelor din trafic. Adevărul despre drepturile șoferilor

Amintiri din epoca sticlei cu plasă. Cum au supraviețuit românii fără apă minerală, datorită sifoanelor

Toni Neacșu, fost judecător CCR, invitat la Marius Tucă Show: „Un guvern demis nu poate decât să șteargă praful prin Victoriei pe acolo și din când în când să mai deschidă geamurile, să mai aerisească. Cam atâta poate să facă potrivit Constituției și potrivit Codului administrativ. Altfel spus, Constituția o spune foarte sugestiv, zic eu. Guvernul demis nu mai poate decât să administreze treburile publice.”

Avocatul a subliniat că administrarea treburilor publice nu oferă sub nicio formă dreptul de a emite acte normative cu impact major sau de a bloca/lansa proiecte naționale de anvergură.

Toni Neacșu: „Să administreze treburile publice este evident că nu are nicio legătură cu emiterea de tot felul de acte normative sau, eu știu, cu lansarea de proiecte noi, cu lansarea de politici publice noi, cu luarea unor decizii care afectează societatea românească. Să zicem cum e cu această lege de salarizare, dar oricare altceva.”

Ce interzice în mod explicit Codul Administrativ

Pentru a evita abuzurile de putere din partea unui guvern demis care nu mai beneficiază de susținere parlamentară, legislația românească impune o serie de interdicții clare pentru perioada de interimat:

• Guvernul nu mai poate trimite proiecte de lege către Parlament spre dezbatere și adoptare.
• Este interzisă cu desăvârșire emiterea de ordonanțe de urgență, instrumentul principal prin care executivele rezolvau rapid problemele stringente.
• Guvernul nu poate emite nici ordonanțe obișnuite pe perioada vacanței parlamentare.
• Nu se pot schimba strategii naționale și nu se pot asuma noi obligații guvernamentale.

Riscurile la care este expusă România

Adevărata vulnerabilitate a țării va deveni vizibilă în perioada imediat următoare. Tranziția prelungită și lipsa unui acord politic pentru învestirea unui nou guvern cu puteri depline coincid cu calendarul legislativ: Parlamentul urmează să intre în vacanța parlamentară de vară.

Fără un legislativ activ și cu un Guvern Bolojan legat de mâini de prevederile constituționale, România riscă să intre într-un periculos vid de decizie în lunile de vară. În cazul apariției unei crize economice neprevăzute sau a unei urgențe majore, statul nu va avea la dispoziție nici Parlamentul pentru a vota legi, nici un Guvern capabil să emită OUG-uri.

„Va fi foarte greu”, avertizează, în podcastul Gândul, avocatul Toni Neacșu, indicând faptul că prelungirea acestei stări de provizorat administrativ slăbește reziliența instituțională a țării într-un context regional și economic deja extrem de complicat.