Iohannis a mai pierdut o altă casă cu 5 apartamente. O adevărată avere, obținută prin acte false

Imobilul din strada Nicolae Bălcescu nr 29, recuperată ieri de ANAF, nu este singura casă pe care soții Iohannis au obținut-o fără niciun drept. O instanță din Brașov a constatat, în 2005, că un imobil din Sibiu, de pe strada Gh. Magheru nr 35, a intrat în posesia familiei Iohannis prin acte false.

Afacerea cu cele două imobile deținute în Sibiu de Carmen și Klaus Iohannis a început în anul 1999. Totul se leagă de moștenirea lui Ioan Baștea, un locuitor al comunei Porumbacu de Jos. Acesta s-a declarat nepotul și unicul moștenitor al unei familii înstărite, care a avut în proprietate imobilele.

Cele două clădiri din Sibiu erau ocupate de chiriași ai statului încă de pe vremea regimului comunist, care confiscase proprietăți. După revoluție, așa cum știți, s-au schimbat legi și foștii proprietari sau urmașii și-au recâștigat casele și terenurile. Alte imobile – de pe Bălcescu și Magheru – aveau chiriași. Toți au cumpărat apartamentele în care locuiau, conform Legii 112.

În anul 1999 au apărut proprietrii care au revendicate ambele clădiri: nepotul soților Eliseu și Maria Ghenea  din comuna Porumbacu de Jos, județul Sibiu, pe nume Nicolae Baștea. Soții Ghenea cumpăraseră două case mari în Sibiu și îl creșteau pe Nicolae ca pe propriul copil. S-a stabilit cu martori și acte că Nicolae era copilul fratelui Mariei Ghenea, decedat.

Activist civic din Rusia, găsit mort în condiţii suspecte într-o închisoare din Voronej. Militase împotriva războiului din Ucraina

Dezvăluiri din interiorul raidului care l-a eliminat pe Osama bin Laden. Un veteran SEAL Team 6 descrie momentele critice ale operațiunii

Nicolae se însoară și are un băiat, Ioan Baștea, care îl moștenește. Teoretic, pentru că în fapt cele două imobile din Sibiu erau ocupate cu chiriași, repartizați acolo de autoritățile locale comuniste. Baștea se pune pe răscolit în actele familiei și descoperă un testament ce avea să se dovedească fals.

Cele două clădiri retrocedate s-au aflat în proprietatea statului din 1962, respectiv din 1964, când au fost naționalizate, până în 1999 – când au fost preluate de Baștea și Iohannis.

Ingineria penală s-a produs în anul 1999

Totul avea să se rezolve, după cum am arătat, în 1999. Ioan Baștea prezintă un testament olograf, prin care moștenitorii celor două imobile din Sibiu sunt el, mama lui Carmen Iohannis, pe nume Georgeta Lazurca și Carmen Iohannis. Cu ajutorul secretarului Primăriei din Porumbacu și al unui notar care a autentificat testamentul, Ioan Baștea s-a îndreptat către instanță.

Georgeta Lazurca, soacra lui Klaus Iohannis locuia într-un apartament din imobilul din str. Gh. Magheru 35 și acolo a stat până a decedat în 2016. Când a început seria de procese, a spus că a fost inclusă în testament fiind apropiată de familiile Nicolae Baștea și Ghenea.

Casa din str. Gh. Magheru nr.35, pierdută de Iohannis în 2005. Foto Turnul sfatului

În 1997, imobilul respectiv a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea lui Ioan Baștea, fiul lui Nicolae Baștea, acesta pretinzând că este nepot al soților Ghenea. Imobilul a ajuns astfel în proprietatea familiei lui Ioan Baștea care l-a vândut soților Iohannis.

Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș a lui Nicolae Baștea.

În 2005, Curtea de Apel Brașov a decis că actele notariale sunt false, l-a condamnat pe secretarul primăriei Porumbacu de Jos, a interzis dreptul de practică notarului, a anulat actul de moștenire și a lăsat imobilul din str. Gh. Magheru 35 în proprietatea foștilor chiriași. A rămas în dispută doar imobilul din str. Nicolae Bălcescu nr. 29 din centrul Sibiului, cumpărat de soții Iohannis de la Ioan Baștea.

În aceeași zi, soții Iohannis au devenit și moștenitori și cumpărători de case                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru spațiul de 160 mp din imobilul de pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29 s-a derulat un alt proces, tot cu chiriașii deveniți proprietari, care contestau și calitatea de urmaș a nepotului Nicolae Baștea, testamentul său fiind considerat fals. Acolo nu s-a putut face nimic, pentru că Ioan Baștea, fiul lui Nicolae, reușise în 1999 să obțină dreptul de proprietate pe imobil ca moștenitor singur al tatălui său, Nicolae. În aceeași zi l-a vândut lui Carmen și Klaus Iohannis, așa cum reiese din actul pe care-l publicăm. Este același notar care a validat testamentul fals și a emis actul de moștenitor pentru Ioan Baștea, Georgeta Lazurcă și Carmen Iohannis.

Carmen Iohannis și mama ei primesc, așadar, pe 1 iunie 1999, jumătate din clădirea de pe Strada Gheorghe Magheru nr.35, cea formată din nouă apartamente. Și tot pe 1 iunie 1999, Klaus Iohannis și soția sa cumpără de la Ioan Baștea o jumătate din clădirea pe care acesta a moștenit-o de unul singur de la Eliseu Ghenea (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29), clădirea cu parter comercial și etaj format din două apartamente.

Prețul plătit este simbolic: 50 de milioane de lei vechi, adică  3.200 de USD, la paritatea leu-dolar din ziua respectivă.

Ioan Baștea a murit în 2010, iar soții Iohannis au rămas, în anul 2015, și fără casa cumpărată de la el, la capătul unor lungi procese.

La acest moment, ambele imobile au fost pierdute de soții Iohannis și au de returnat statului circa 1 milion de euro pentru anii în care au încasat chirie de la Banca Raiffeisen pentru spațiul din Nicolae Bălcescu 29. Partea penală a afacerii a rămas doar în arhivele presei.