Social
Proiectul minier de la Valea Florilor pierde licența de exploatare a sării. Decizia care oprește investiția controlată de un grup din Ungaria
Exploatare sare. Sursă foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon a dispus încetarea licenței de exploatare a sării gemă din perimetrul Valea Florilor, județul Cluj. Decizia a fost publicată marți, 2 iunie 2026, în Monitorul Oficial și vizează compania Diana Exploatări Miniere SRL, controlată de societatea ungară Salt-Veres ZRT. Măsura vine la mai puțin de un an și jumătate după aprobarea licenței care ar fi putut aduce pe piața românească a sării primul concurent privat important pentru Salrom.
Proiectul minier de la Valea Florilor pierde licența de exploatare
Prin Decizia nr. 15 din 25 mai 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 462 din 2 iunie 2026, autoritatea de reglementare a dispus încetarea Licenței de concesiune pentru exploatare nr. 12.248/2009, care viza exploatarea resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor, județul Cluj.
Licența fusese încheiată între autoritatea de reglementare, în calitate de concedent, și Diana Exploatări Miniere SRL, în calitate de concesionar.
Documentul publicat în Monitorul Oficial stabilește că licența „încetează la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”. Astfel, începând cu 2 iunie 2026, compania nu mai deține dreptul de exploatare asupra zăcământului în baza acestei concesiuni.
Motivele invocate pentru încetarea concesiunii
Decizia face trimitere la prevederile art. 31 lit. c), art. 34 lit. a) și art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003. Potrivit articolului 31 lit. c), concesiunea minieră poate înceta prin revocarea licenței sau permisului de către autoritatea competentă. Articolul 34 lit. a) prevede anularea licenței atunci când titularul nu își respectă obligațiile privind autorizarea și termenul de începere a activităților miniere.
Legea stabilește că titularul unei licențe trebuie să înceapă activitățile miniere în termen de maximum 390 de zile de la intrarea în vigoare a licenței.
Documentul publicat în Monitorul Oficial nu detaliază însă situațiile concrete care au stat la baza deciziei de încetare.
Exploatare sare. Sursă foto: captură video
Prima consecință este pierderea dreptului de exploatare asupra perimetrului Valea Florilor
Proiectul viza valorificarea unui zăcământ considerat unul dintre cele mai importante din România și era prezentat drept o posibilă alternativă la poziția dominantă deținută de Salrom pe piața internă a sării. Încetarea licenței nu înseamnă însă și încetarea tuturor obligațiilor companiei. Decizia publicată prevede că, la încetarea concesiunii, „subzistă obligațiile stabilite prin actele normative aplicabile desfășurării activităților miniere”.
Legea minelor stabilește, de asemenea, că autoritatea competentă trebuie să decidă, în termen de cel mult trei luni de la încetarea concesiunii, măsurile care vor fi aplicate perimetrului și dotărilor aferente.
O altă consecință posibilă este apariția unui litigiu. Legislația permite titularului să solicite instanței de contencios administrativ revocarea măsurii de suspendare sau anulare a licenței. În anumite condiții, instanța poate dispune suspendarea efectelor măsurii până la soluționarea definitivă a cauzei.
În documentul publicat marți nu apare nicio informație privind existența unei contestații deja depuse de companie.
O licență aprobată după 15 ani și pierdută în mai puțin de 18 luni
Situația este cu atât mai importantă cu cât licența fusese aprobată recent. Aprobarea a fost realizată prin Ordinul nr. 760 din 23 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 1329 din 31 decembrie 2024, la aproximativ 15 ani după semnarea inițială a licenței, în 2009.
În forma actualizată a ordinului, articolul referitor la exploatarea de la Valea Florilor figurează deja cu mențiunea „încetat aplicabilitatea”, ca urmare a deciziei publicate în 2 iunie 2026.
La începutul anului 2025, proiectul era prezentat drept unul dintre cele mai importante demersuri private din domeniul exploatării sării. Consiliul Concurenței semnalase încă din 2018 întârzierile privind aprobarea licenței și aprecia că Diana Exploatări Miniere ar fi putut deveni un concurent relevant pentru Salrom, în special în zona centrală a țării și pe segmentul sării pentru deszăpezire.
Cine este Diana Exploatări Miniere
Diana Exploatări Miniere SRL are sediul în localitatea Valea Florilor, comuna Ploscoș, județul Cluj, și are ca obiect principal de activitate extracția sării. Compania a fost înființată la 22 august 2006. Inițial a funcționat sub denumirea Diana Servicii Imobiliare, iar în 2007 și-a schimbat numele în Diana Exploatări Miniere.
Datele financiare publice indică lipsa unei activități operaționale semnificative. În 2024, societatea a raportat cifră de afaceri zero, profit zero și niciun angajat, în timp ce datoriile se ridicau la 884.090 lei.
Și în anii 2022 și 2023 compania a raportat cifră de afaceri zero și nu a avut angajați.
Structura acționariatului s-a modificat de mai multe ori de-a lungul anilor. Firma a fost controlată succesiv de o societate românească de brokeraj în asigurări, de o companie din Panama și de omul de afaceri Lajos Veres. Din 2021, acționarul este Salt-Veres ZRT din Ungaria, companie fondată de Sandor Mate Veres. În România, administratorul Diana Exploatări Miniere este Lajos Veres.
Zăcământul rămâne proprietatea statului român
Chiar dacă licența oferea dreptul de exploatare, resursa minerală nu putea fi transferată în proprietatea companiei.
Legea minelor stabilește că resursele minerale aflate pe teritoriul și în subsolul României fac parte din proprietatea publică a statului român. Concesiunea acordă doar dreptul și obligația de exploatare, pe riscul și cheltuiala titularului, în schimbul redevențelor și taxelor prevăzute de lege.
Miza economică: milioane de tone de sare și un concurent pentru Salrom
Perimetrul Valea Florilor a fost prezentat în ultimii ani drept unul dintre cele mai importante proiecte de exploatare a sării din România. Potrivit unui raport Ipromin din 2010, rezervele valorificabile sunt estimate la aproximativ 26 de milioane de tone de sare gemă.
Documentul arăta că zăcământul ar permite proiectarea unei capacități de producție de 900.000 de tone anual. În același timp, specialiștii apreciau că o capacitate realistă de exploatare ar fi de aproximativ 440.000 de tone pe an, pentru o durată de funcționare a salinei de aproximativ 29 de ani.
Ulterior, presa locală a relatat, citând publicații din Ungaria, că reprezentanții Salt-Veres intenționau să dezvolte o exploatare modernă, automatizată, cu combine electrice și procesare în subteran, având ca obiectiv o producție de până la 800.000 de tone anual. În 2025, reprezentanții companiei afirmau că aprobarea licenței nu echivalează cu deschiderea efectivă a minei și că procedurile de autorizare erau încă în desfășurare.
Salrom rămâne fără concurentul așteptat
Decizia publicată în Monitorul Oficial modifică semnificativ perspectiva existentă la începutul anului 2025. La acel moment, proiectul de la Valea Florilor era considerat primul demers privat cu potențial real de a concura Salrom, companie care domină exploatarea sării în România.
Salrom este controlată în proporție de 51% de statul român, prin Ministerul Economiei, iar restul acțiunilor sunt deținute de Fondul Proprietatea.
În lipsa licenței de exploatare, proiectul controlat de Salt-Veres ZRT nu mai poate fi considerat, în acest moment, un viitor concurent operațional pentru Salrom. Evoluția situației depinde de eventualele acțiuni în instanță ale companiei și de măsurile care vor fi adoptate de autoritatea de reglementare cu privire la perimetrul Valea Florilor.
Recomandările noastre
