Sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Procesul de executare silită a familiei Iohannis, declanșat în urmă cu o lună și jumătate, a ajuns la un punct decisiv. Surse din ANAF au declarat pentru Gândul că procedura a fost inițiată după ce Ministerul de Finanțe a încuviințat începerea demersurilor, iar familia fostului președinte a fost notificată conform legii că trebuie să predea imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, Sibiu.
Potrivit sursei citate, Klaus și Carmen Iohannis au refuzat să predea voluntar imobilul, astfel că, după expirarea termenului legal, inspectorii ANAF Sibiu s-au deplasat la fața locului și au schimbat yala. În acest mod, statul a intrat în posesia clădirii.
Urmează scoaterea la licitație
Următorul pas va fi anunțul oficial privind scoaterea la licitație a imobilului, pentru ca statul să poată recupera prejudiciul. Este vorba despre aproximativ 4,7 milioane lei, reprezentând chirii încasate timp de 17 ani.
Conform sursei citate, Klaus Iohannis nu pare dispus să plătească această sumă și cel mai probabil va alege să continue disputa în instanță.
Cu ce avere a plecat Klaus Iohannis după 10 ani la Cotroceni
Analiza declarațiilor de avere depuse de fostul președinte arată că, pe parcursul celor două mandate, situația patrimonială a familiei Iohannis a rămas relativ constantă la capitolul imobile.
La începutul primului mandat, în 2015, Klaus Iohannis a raportat că deține, împreună cu soția sa, șase case în Sibiu – trei apartamente și trei locuințe. În 2024, la finalul celui de-al doilea mandat, numărul proprietăților era același, însă între timp familia a pierdut un apartament de 166 mp, dar a câștigat un altul, de 67 mp, moștenit în 2020 de Carmen Iohannis.
În ceea ce privește bunurile mobile, declarațiile de avere nu consemnează modificări. Fostul șef al statului nu a declarat autoturisme, șalupe, iahturi sau utilaje agricole, iar la categoria bijuterii, artă sau obiecte de valoare sub 5.000 de euro, situația a rămas neschimbată. De asemenea, nici în 2015, nici în 2024, Iohannis nu a raportat credite, investiții sau datorii.
Klaus Iohannis. Sursa foto: Inquam Photos/Octavian Ganea
Diferențe la activele financiare
Un capitol unde s-au înregistrat diferențe este cel al conturilor bancare. În 2015, Iohannis deținea economii totale echivalente cu 227.000 lei (la cursul din februarie 2025): un cont de 13.500 euro, unul de 9.000 dolari și un cont de 117.000 lei.
La mijlocul anului 2024, însă, declarația de avere arată un singur cont, în valoare de 190.000 lei.
Venituri mai mari după Cotroceni pentru Klaus Iohannis
Cea mai mare diferență se observă la venituri. În ultimul său an ca primar al Sibiului, Iohannis a raportat un salariu total anual de 43.802 lei, adică 3.650 lei pe lună. La finalul mandatului de președinte, în 2024, venitul său anual era de 186.749 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 15.560 lei lunar.
Veniturile familiei au fost completate și de salariul de profesoară al lui Carmen Iohannis. În 2014, aceasta a raportat un venit de 26.247 lei, iar în anul următor suma aproape s-a dublat, ajungând la 49.553 lei.
Pe lângă salarii, familia Iohannis a raportat și venituri din chirii. În 2015, suma era de 114.066 lei pentru fiecare dintre cei doi soți. În 2024, veniturile din chirii au scăzut, fiecare declarând câte 39.985 lei.
O dispută care, cel mai probabil, continuă în instanță
Situația casei de pe strada Nicolae Bălcescu a fost subiect de litigiu ani la rând. Acum, după executarea silită, ANAF va organiza licitația publică pentru a recupera prejudiciul calculat. Totodată, statul va încerca să obțină și suma considerată încasată nejustificat din chirii, adică cei aproximativ 4,7 milioane lei.
Din moment ce nu dorește achitarea prejudiciului cerut de autoritățile statului, cel mai probabil fostul președinte va contesta aceste decizii în instanță. Ceea ce prelungește disputa juridică dintre Klaus Iohannis și statul român.
