Magistraţii - judecători și procurori - se luptă să păstreze puterea Justiției în stat. Se luptă cu Executivul de aproape două luni, cerând retragerea proiectului de lege al Guvernului privind pensiile speciale. Este un subiect extrem de sensibil pentru societatea noastră. Justiția are multe pete negre, ne-a produs și ne produce multe nemulțumiri, dar discreditarea ei la modul general este un pericol pentru orice democrație. Să o punem sub lupă cu ultimele evenimente!
Protestul magistraților care blochează mersul proceselor, scăparea de măsurile coercitive a unor inculpați pentru corupție și raportul Departamentului de Stat al SUA sunt evenimentele care merită analizate. Totul pare împotriva magistraților, însă veți vedea că, fără „suportul” altor autorități ale statului nu s-ar putea petrece toate aceste lucruri care ne enervează, ne macină și ne face să credem că România nu mai are șansă să-și revină.
Instanțele nu mai lucrează în ritmul normal, în urma unui protest declanșat în luna august. Efectele le simt justițiabilii, dar și societatea, așa cum anticipam într-un alt editorial. Deja au apărut fapte punctuale. S-au prescris multe infracțiuni din dosarele penale, unor inculpați acuzați de corupție nu li s-a prelungit controlul judiciar fie de procurori, fie de instanțe, în dosarele civile s-au dat multe suspendări.
Cazul colonelului anchetat de DNA pentru corupție
A stârnit revoltă în rândul cititorilor o știre despre repunerea în funcție a șefului Jandarmeriei din Brăila, anchetat de fapte de corupție extrem de grave. Așa-zisa reabilitare a colonelului a venit ca urmare a faptului că procurorii militari DNA, aflați și ei în protest (conform Hotărârii din 26 august a Adunării Generale a Magistraților), nu i-au mai prelungit controlul judiciar.
În luna iunie, DNA a anunțat că cercetează un grup organizat care a comis fapte de corupție. Piesa cea mai importantă a dosarului era colonelul Iulian Nicolae Albăceanu, șeful Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.
Procurorii militari DNA au comunicat de ce împotriva colonelului au impus măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 12 iunie.
„În perioada 2021 – 2025, inculpatul Albăceanu Nicolae-Iulian, în calitate de cadru militar activ, cu grad de colonel, s-ar fi implicat în mod direct sau prin interpuși, în administrarea (de facto) a două societăți comerciale deținute de persoane apropiate, în scopul obținerii pentru sine a unor foloase materiale necuvenite”, acuza DNA. Înșiruirea faptelor comise de șeful jandarmilor din Brăila erau uluitoare și au rămas întipărite în mintea multor români.
Colonelul Albăceanu era acuzat că s-ar fi ocupat cu recrutarea/plasarea forței de muncă din Nepal, Sri Lanka și alte state din Asia. Că și-ar fi cumpărat un avion de mici dimensiuni, necesar pentru deplasare în călătorii de afaceri, colonelul coordonând niște firme de alimentație publică și de construcții. Procurorii mai dezvăluiau că jandarmul-șef Iulian Albăceanu „ ar fi efectuat demersuri pentru achiziția unui mijloc de transport naval printr-o finanțare obținută în cadrul Programului operațional de pescuit”.
Ei bine, cu toate aceste acuzații, inculpatul colonel Iulian Albăceanu a scăpat de drumurile la secția de Poliție, conform procedurii controlului judiciar. Își bea cafeluța în biroul său de la Inspectoratul Județean al Jandarmeriei Brăila.
Asta e Justiție? Da, Justiție în protest, ajutată și de legea votată de Parlament, și de aplicarea ei de către autorități ale Executivului.
Pentru șefi se poate, pentru gradele mai mici – nu!
După ce a fost reținut de DNA și pus sub control judiciar, colonelul Albăceanu și-a pierdut funcția de comandant. Acum, dacă și-a „pierdut” controlul judiciar, a cerut Jandarmeriei Române să fie repus în funcție. Și a fost repus, deși el este încă inculpat cercetat de către DNA.
Explicația vine de la Jandarmeria Română. „Ca urmare a ordonanței emise în data de 25.09.2025, de către Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus revocarea măsurii controlului judiciar care fusese instituit anterior asupra inspectorului șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila.
Această decizie a fost comunicată în mod oficial instituției noastre, iar în conformitate cu procedurile legale, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române va pune în aplicare măsurile care decurg din această hotărâre, inclusiv emiterea unui ordin prin care se va dispune repunerea în funcție a ofițerului.
În acest context, subliniem că orice măsură administrativă adoptată de instituția noastră are ca fundament exclusiv cadrul legal și deciziile emise de autoritățile competente, care sunt puse în aplicare fără întârziere”, precizează într-un comunicat Jandarmeria Română.
Legea spune că un inculpat devine vinovat doar printr-o sentință definitivă a instanței. Dar tot legea zice că inculpatul revine pe același post doar dacă instanța îl declară nevinovat. Chiar trebuia ca Iulian Albăceanu să fie uns din nou comandantul Jandarmeriei brăilene?
Știm polițiști care, inculpați pentru alte fapte decât de corupție, au fost suspendați din funcțiile deținute pe timpul cercetării. E drept, nu erau șefi. Amintiți-vă de cazul polițistului Cioacă, din cazul Elodia! După ce a început cercetarea împotriva lui, șefii l-au schimbat din funcția operativă, i-au luat arma și i-au dat de lucru într-un birou administrativ.
Recent, am scris despre cazul tânărului Andrei Ionescu, omorât cu mașina în Poiana Brașov de un polițist beat, angajat la Serviciul pentru Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Iași. Un caz strigător la cer; polițistul Vlad Roșca scăpat și el din arest de procurorii brașoveni. După ce a ieșit din penitenciar, după 3 luni, a fost reprimit la Poliția din Iași, dar nu în Serviciul „mascaților”, ci la învârtit hârtii.
Jandarmul șef Iulian Albăceanu, suspect și cercetat pentru corupție, nu putea să-și ducă dosarul penal mai departe decât din funcția de comandant?
Răspunsuri vin de la americani
Ceea ce scrie în raportul Departamentul de Stat al SUA nu constituie pentru instituțiile din România o noutate. Reprezintă doar o confirmare. Cifrele respective le aveau de la CEDO și Ministerul Justiției și CSM, dar nu le-au făcut publice.
Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza prescripției răspunderii penale, spune raportul americanilor, iar România continuă să piardă procese la CEDO din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare. Veșnica tergiversare a dosarelor, semnalată de justițiabili și de presă. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la CEDO și se află printre primele cinci state europene ca număr de dosare în fața Curții.
Raportul subliniază că percepția corupției este încă larg răspândită. Chiar dacă România a înregistrat progrese în combaterea corupției, raportul avertizează că modificările legislative recente au slăbit eficiența luptei anticorupție. Iar legislația a fost modificată de guvernanți și parlamentari. În baza ei, își fac și magistrații treaba. Unii din ei descoperă că „plasa” are ochiuri mari, printre care unii scapă, alții nu.
Curtea Constituțională, așteptată să facă ordine în Justiție
Magistraţii au cerut retragerea proiectului de lege al Guvernului privind pensiile speciale. Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul cabinetului lui e singura soluție și că dacă acesta va pica la Curtea Constituțională a României, el va demisiona.
CCR a stabilit ca termen de pronunțare data de 8 octombrie. Până atunci instanțele și parchetele nu lucrează decât „pe avarie”, avocații șomează și ei, dar sunt solidari cu magistrații.
Consiliul Superior al Magistraturii a avut o reacție interesantă. Un fel de scuturare de sub jug, tardiv recunoscută, dar binevenită dacă vechile practici ar fi excluse definitiv din lumea Justiției. CSM a criticat acțiunile Guvernului despre care a opinat că vrea „să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună Justiției tot ceea ce își dorește”.
Din păcate, Justiția a fost sub papucul Politicului, care i-a impus ce și-a dorit, nu este doar o „idee indusă”. Să sperăm că viitorul de după decizia CCR va fi cel puțin la fel de ferm ca protestul de acum.
