Mită. Sursa foto: Dreamstime.com |
Din cuprinsul articolului
Un raport al Departamentului de Stat al SUA arată că investitorii americani reclamă corupția răspândită în România. Prescripția a dus la închiderea a aproape 10.000 de dosare.
Critici dure din partea Washingtonului
Corupția rămâne „o provocare majoră” în România, iar condamnările pentru fapte de acest tip sunt tot mai greu de obținut, se arată într-un raport publicat în septembrie 2025 de Departamentul de Stat al SUA. Documentul face parte din „Romania Investment Climate Statement” și analizează climatul investițional și funcționarea instituțiilor statului.
Printre aspectele semnalate se numără prescripția răspunderii penale, care a dus la închiderea a 9.635 de dosare între 2022 și 2025, și percepția generalizată că fenomenul este adânc înrădăcinat atât în administrația publică, cât și în mediul de afaceri.
Nemulțumirile investitorilor americani
Investitorii americani prezenți în România au reclamat frecvent corupția din serviciul vamal, de la funcționarii municipali și până la autoritățile financiare locale.
Plângerile sunt confirmate și de Eurobarometrul din 2024, conform căruia:
-
94% dintre oamenii de afaceri români cred că fenomenul este răspândit (față de media UE de 64%);
-
59% consideră că funcționarii publici favorizează rudele sau prietenii;
-
cele mai mari obstacole în afaceri sunt legislația instabilă (93%), taxele ridicate (85%), birocrația excesivă (82%) și corupția (71%).
-
Departamentul de Stat SUA. Sursa foto: dreamstime.com
Justiție vulnerabilă și instituții sub presiune
Raportul atrage atenția asupra modificărilor aduse legilor justiției și a presiunilor asupra DNA, care ar fi afectat eficiența luptei anticorupție. OCDE a avertizat, la rândul său, că măsurile de descurajare avansează prea lent și că „practicile corupte rămân răspândite”.
România a pierdut în 2024 nu mai puțin de 62 de cauze la CEDO, majoritatea pentru durata excesivă a proceselor, iar sistemul judiciar este descris drept „în mare parte bazat pe hârtie și ineficient”.
Lipsa unui regim eficient de confiscare a bunurilor
Deși există instituții precum ANI, ANAP și ANABI, raportul subliniază că România nu are încă un mecanism funcțional pentru confiscarea activelor rezultate din corupție.
Un exemplu este sistemul informatic PREVENT, gestionat de Agenția Națională de Integritate, care a analizat în 2024 peste 19.000 de proceduri de achiziții publice și a emis 19 avertismente de integritate pentru conflicte de interese în valoare de aproximativ 396 milioane lei. Totuși, asemenea mecanisme rămân insuficiente pentru a stopa fenomenul.
Poziția României în clasamentele internaționale
În Indicele de Percepție a Corupției 2024 realizat de Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de state, sub media Uniunii Europene (62).
Deși în 2022 Comisia Europeană a ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), SUA arată că problemele structurale din justiție persistă și că statul român continuă să fie vulnerabil la corupție și influențe externe.
