Prima rectificare bugetară, pusă în dezbatere de Ministerul Finanțelor
- Raluca Dan
- 30 septembrie 2025, 08:29
Alexandru Nazare. Sursa foto: Facebook/Alexandru NazareMinisterul Finanțelor a pus în dezbatere prima rectificare bugetară din acest an. Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență pentru modificarea bugetului de stat pe 2025, motivând decizia prin execuția bugetară din primele opt luni și prin necesitatea de a acoperi cheltuielile obligatorii până la finalul anului, precum salarii, pensii, sănătate, energie, educație și proiecte locale
Deficitul bugetar a urcat la 4,54% din PIB
Rectificarea bugetară are loc într-un context în care deficitul a urcat la 4,54% din PIB, echivalentul a 86,36 miliarde lei, după primele opt luni. Nivelul este mai mare decât cel de 4,04% înregistrat la finalul lunii iulie. România are un acord cu Comisia Europeană pentru a încheia anul cu un deficit de 8,4% din PIB, deși bugetul inițial a fost construit pe o țintă de 7%.
Prin această rectificare, Guvernul urmărește să asigure funcționarea aparatului public și a serviciilor esențiale, dar și să accelereze investițiile din PNRR și programele de dezvoltare locală.
Liderii coaliției de guvernare, reprezentând PSD, PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților, s-au reunit luni dimineață pentru o discuție finală pe tema rectificării bugetare. Ei au decis ca proiectul să fie publicat astăzi în transparență decizională, urmând ca adoptarea să aibă loc într-o ședință de Guvern programată miercuri sau joi, potrivit purtătoarei de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu.

Liderii coaliției - Dominic Fritz, Hunor Kelemen, Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu. Sursa foto: dreamstime.com
Lipsa rectificării bugetare ar provoca riscuri imediate
Executivul avertizează că lipsa rectificării bugetare ar fi provocat riscuri imediate, precum:
- blocaje în activitatea ordonatorilor principali de credite;
- imposibilitatea de a acoperi cheltuielile obligatorii, precum salarii, pensii și servicii medicale;
- întârzieri în plata compensațiilor la energie;
- afectarea Programului pentru școli și a proiectelor din Programul „Anghel Saligny”.
Ministerele care primesc fonduri suplimentare
- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20.074,6 milioane lei;
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 milioane lei, per sold;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 milioane lei, per sold;
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1.222,1 milioane lei, per sold. Sumele suplimentare vizează proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (1.896,3 milioane lei) și proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, precum și din fondul de modernizare (200,0 milioane lei).
Alte instituții și ministere care primesc fonduri suplimentare la rectificarea bugetară sunt:
- Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei, per sold;
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei, per sold;
- Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania prezidențială din 2025;
- Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei, per sold, în principal pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR;
- Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei, per sold, cu sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+75,0 milioane lei) și asistență socială (+40,0 milioane lei);
- Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei, per sold;
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70,0 milioane lei pentru titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”.
Guvernul a decis reduceri de fonduri pentru mai multe ministere și instituții
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: –3.246,5 milioane lei, per sold;
- Ministerul Sănătății: –2.661,2 milioane lei, per sold, ca urmare a economiilor identificate la proiecte finanțate din fonduri externe; nerambursabile (–1.000,0 milioane lei) și din PNRR (–1.400,0 milioane lei), în funcție de stadiul implementării acestora;
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: –1.849,2 milioane lei, per sold;
- Ministerul Finanțelor: –668,3 milioane lei, per sold;
- Ministerul Afacerilor Interne: –164,8 milioane lei, per sold;
- Secretariatul General al Guvernului: –146,0 milioane lei, per sold;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: –127,6 milioane lei, per sold.