Buletin. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Autoritățile române au intensificat controalele asupra rețelelor care facilitează obținerea ilegală a cetățeniei și a actelor de identitate românești, descoperind o vulnerabilitate majoră în sistemul de evidență a populației.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a confirmat la Antena 3 descoperirea a peste 89 de cazuri de documente de identitate și pașapoarte falsificate.
Acestea au fost eliberate în baza unor certificate de stare civilă sau de cetățenie fictive, beneficiarii fiind în principal cetățeni din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova care doreau acces neîngrădit în Uniunea Europeană.
Rețeaua corupției: notari, avocați și funcționari publici
Ancheta actuală depășește simpla identificare a beneficiarilor, vizând „nucleul dur” al rețelei infracționale.
Potrivit declarațiilor lui Bogdan Despescu, peste 50 de percheziții au fost efectuate în ultima perioadă, vizând nu doar locuințele suspecților, ci și birourile unor funcționari din autoritățile locale, notari și avocați. Acești profesioniști ar fi oferit un paravan de legalitate documentelor falsificate, facilitând înregistrarea unor date nereale în bazele de date oficiale ale statului român.
Bogdan Despescu Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Schema se baza pe exploatarea lacunelor administrative. Intermediarii promiteau „cetățenie europeană” pe rețelele de socializare pentru sume cuprinse între 4.000 și 8.000 de euro. Odată obținute, aceste documente le permiteau cetățenilor ruși, inclusiv unor persoane aflate pe listele de sancțiuni internaționale, să circule liber, să deschidă conturi bancare și să stabilească rezidențe în state precum Franța sau Emiratele Arabe Unite.
De la „satele fantomă” la identități furate de pe frontul din Ucraina
Descoperirea celor 89 de cazuri din “fabrica de buletine” menționată la Antena 3 este doar vârful aisbergului dintr-o serie de anchete care au șocat opinia publică în ultimul an.
În noiembrie 2025, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, anunța anularea a zeci de cărți de identitate emise ilegal, după ce polițiștii au descoperit că sute de cetățeni străini figurau cu domiciliul la aceleași adrese, fără știrea proprietarilor.
Aceste „adrese-fantomă” au fost identificate și în localități din nordul țării, precum Vârfu Câmpului din județul Botoșani, unde populația s-a dublat fictiv în acte prin înregistrarea a mii de cetățeni din spațiul ex-sovietic.
O dimensiune și mai sumbră a acestei fraude a fost scoasă la iveală de o investigație Le Monde de la finele anului 2025. Surse judiciare au indicat faptul că unele rețele au mers până la a folosi identitățile unor soldați ucraineni uciși pe front pentru a fabrica genealogii false. Acești „strămoși” fictivi serveau drept bază pentru cererile de redobândire a cetățeniei române, pretinzând descendența din cetățeni români care au trăit în teritoriile istorice.
Implicații pentru Spațiul Schengen în 2026
Aceste breșe de securitate vin într-un moment critic pentru România, în contextul implementării depline a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) al Uniunii Europene, programat pentru primăvara anului 2026.
Acest sistem va colecta date biometrice (amprente și imagini faciale) pentru toți cetățenii non-UE, tocmai pentru a preveni fraudele de identitate. Totuși, dacă un cetățean rus deține un pașaport românesc autentic (obținut însă prin acte de stare civilă false), acesta poate trece de filtrele biometrice ca cetățean european, eludând astfel mecanismele de monitorizare ale UE.
MAI a anunțat că va continua verificările retroactive pentru toate dosarele de cetățenie suspecte depuse în ultimii trei ani. Autoritățile colaborează cu structurile de informații pentru a identifica dacă printre beneficiarii acestor pașapoarte se află și persoane cu legături cu serviciile secrete străine sau grupări de criminalitate organizată, transformând acest caz dintr-o fraudă administrativă într-o problemă majoră de siguranță regională.
