Acte românești false pentru cetățeni ruși. Rețeaua, formată din ucraineni, avocaţi şi funcţionari de la Sectorul 6

Procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiți e au declanșat, joi, o amplă operațiune judiciară, efectuând 37 de percheziții domiciliare în două dosare penale care vizează obținerea sau redobândirea cetățeniei române prin utilizarea unor documente oficiale falsificate.

Ancheta are în vedere infracțiuni grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals material și intelectual în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, precum și acces ilegal la sisteme informatice.

Acte românești false pentru ologarhi ruși. Parchetul ÎCCJ a descins în 37 de locații

Potrivit anchetatorilor, dosarele vizează activitatea unui grup infracțional organizat format din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea cu reședința în România, sprijiniți de avocați din Baroul București, notari publici și traducători. Numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române care au legătură directă cu activitatea rețelei investigate.

În paralel, ancheta a scos la iveală existența unei rețele de falsificatori de certificate de cetățenie, documente utilizate ulterior de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu sprijinul intenționat sau nu al unor funcționari publici.

De ce sunt esențiale primele secunde la volan. Ce greșeli trebuie să evite șoferii

Când ar urma să se mute Nicușor Dan într-o vilă de protocol a statului. Calculele președintelui

„Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziţii domiciliare în două cauze vizând săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participaţie. Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate”, a transmis joi Parchetul ICCJ.

ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ

Centre de falsificare și suspiciuni grave

Potrivit art. 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română, în forma în vigoare la data faptelor, „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege”.

„Cu alte cuvinte au vocaţie descendenţii până la gradul al III-lea ai foştilor cetăţeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componenţa statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuţi, o parte din regiunea Odessa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (…) şi se depune personal (…) sau prin mandatar cu procură specială”, subliniază procurorii.

Probele administrate arată că grupul infracțional a fost constituit în anul 2022 și avea acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova și Ucraina. Ancheta indică suspiciuni privind falsificarea actelor de stare civilă necesare dovedirii descendenței din foști cetățeni români.

„Au existat situaţii când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (…) în unele situaţii originalele actelor (…) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, arată Parchetul.

Certificate false și pașapoarte românești

Anchetatorii au stabilit că, din cauza duratei mari a procedurii legale de redobândire a cetățeniei – care poate depăși doi ani – a fost creată o rețea paralelă de falsificare a certificatelor de cetățenie. Aceste documente au fost utilizate pentru obținerea certificatelor de naștere românești și, ulterior, a actelor de identitate, în special pașapoarte, care atestau în mod fraudulos calitatea de cetățean al Uniunii Europene.

„Au fost identificate până în prezent cel puţin 89 de certificate de cetăţenie false care au fost depuse la Primăria Sector 6 – Serviciul Stare Civilă (…) beneficiarii au obţinut acte de identitate (…) unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal”, menționează procurorii.

Funcționari acuzați de falsuri și divulgări de informații

Investigațiile au relevat că o parte dintre solicitanți nici nu figurau ca intrând legal pe teritoriul României, fiind folosite ștampile suspecte de a fi contrafăcute, care indicau intrări fictive prin mai multe puncte de frontieră. De asemenea, unele cereri au fost completate de mandatari, fără prezența fizică a solicitantului.

„Cu toate acestea, şase funcţionare din cadrul Primăriei Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului (…) Mai mult, în cazul a 3 funcţionare (…) au fost emise acte de naştere fără a exista la dosar certificatul de cetăţenie”, mai arată Parchetul.

Supravegherea tehnică a dus și la identificarea unui funcționar din cadrul SPCEP Buftea, care ar fi furnizat date confidențiale persoanelor cercetate, la solicitarea unui mandatar implicat în zeci de dosare. Totodată, alte persoane ar fi sprijinit depunerea documentelor falsificate prin realizarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.

În urma anchetei, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale față de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 avocați din Baroul București, 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile ilegale.