După aderarea Bulgariei la euro, harta monetară a Uniunii Europene rămâne fragmentată, iar extinderea zonei euro se lovește de blocaje politice și economice

Sursă foto: Freepik

Aderarea Bulgariei la zona euro, consfințită joi, marchează un moment simbolic pentru Uniunea Europeană, dar nu închide dosarul extinderii monedei unice.

Bulgaria a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro, într-un context intern tensionat, în care aproximativ jumătate din electorat s-a opus acestui pas. Odată cu această decizie, Uniunea Europeană, care numără în prezent 27 de state membre, rămâne cu un grup restrâns de țări care nu au adoptat încă moneda unică europeană.

Potrivit unei analize realizate de Reuters, deși sprijinul public pentru euro este ridicat în unele dintre aceste state, realitatea politică și economică face ca extinderea zonei euro să fie improbabilă în viitorul apropiat. Partidele eurosceptice aflate la guvernare sau cu influență majoră în parlamentele naționale reprezintă principalul obstacol, chiar și acolo unde majoritatea populației se declară favorabilă adoptării euro.

Aderarea Bulgariei la zona euro a scos din prim-plan o dezbatere care rămâne nerezolvată în mai multe state membre

Intrarea Bulgariei în zona euro a fost privită la Bruxelles drept o confirmare a procesului de integrare economică, dar a scos în evidență și diviziunile persistente din interiorul Uniunii. Deși criteriile economice și tehnice pot fi îndeplinite, decizia finală de adoptare a monedei unice rămâne profund politică.

În mai multe state din afara zonei euro, sprijinul popular nu este suficient pentru a depăși rezervele liderilor politici, temerile legate de pierderea controlului asupra politicii monetare sau riscurile asumării unor datorii comune în cadrul uniunii monetare.

Ungaria are cel mai ridicat sprijin popular pentru euro, dar blocajele politice fac aderarea improbabilă

Ungaria se remarcă prin cel mai mare nivel de susținere publică pentru adoptarea euro dintre statele membre care nu folosesc moneda unică. Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în perioada octombrie–noiembrie pentru Comisia Europeană, 72% din populația Ungariei susține introducerea euro.

Acest nivel ridicat de sprijin contrastează însă puternic cu poziția politică a premierului Viktor Orban, cunoscut pentru euroscepticismul său și pentru opoziția față de o integrare mai profundă în structurile Uniunii Europene. Deși liderul opoziției, Peter Magyar, a declarat că va pune Ungaria pe calea adoptării euro dacă partidul său de centru-dreapta va câștiga alegerile de anul viitor, obstacolele rămân semnificative.

Din punct de vedere economic, Ungaria se confruntă cu cea mai mare datorie publică dintre statele UE aflate în afara zonei euro, raportată la producția economică. În plus, procesul de reducere a deficitului bugetar, accelerat inițial după pandemia de COVID-19, a stagnat pe fondul cheltuielilor electorale ridicate promovate de guvernul Orban.

Chiar și în ipoteza îndeplinirii criteriilor tehnice de aderare, Ungaria nu poate intra în zona euro fără o majoritate parlamentară calificată. Viktor Orban a consacrat forintul ca monedă națională în Constituție, ceea ce face imposibilă schimbarea regimului monetar fără o modificare constituțională.

România rămâne departe de euro din cauza dezechilibrelor bugetare și a contextului politic intern

România se numără printre statele care, cel puțin pe termen scurt și mediu, nu au o perspectivă realistă de aderare la zona euro. Principala problemă este deficitul bugetar, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, care pune presiune pe stabilitatea finanțelor publice.

Potrivit sondajului Eurobarometru, sprijinul public pentru adoptarea euro în România este de 59%, un nivel relativ ridicat comparativ cu alte state din regiune. Cu toate acestea, contextul economic și politic a scos subiectul din dezbaterea publică.

Inflația ridicată, măsurile de austeritate discutate sau aplicate pentru corectarea deficitului și ascensiunea extremei drepte în perspectiva alegerilor din 2028 au mutat atenția politicienilor către teme considerate mai urgente. În acest climat, adoptarea euro nu mai este prezentată ca o prioritate strategică, ci mai degrabă ca un obiectiv îndepărtat, condiționat de reforme dificile și costisitoare din punct de vedere politic.

Polonia respinge euro la nivel politic, chiar dacă rămâne cea mai mare economie din afara zonei euro

Polonia, cea mai mare economie a Uniunii Europene care nu a adoptat moneda unică, afișează o poziție clară de respingere a euro la nivel guvernamental. Sprijinul public este de 45%, potrivit Eurobarometrului, un nivel insuficient pentru a genera o schimbare majoră de politică.

Ministrul polonez de finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că Varșovia nu lucrează în prezent la adoptarea monedei unice și că Polonia este „fericită să aibă propria monedă”. Această poziție reflectă o viziune larg răspândită în rândul clasei politice poloneze, indiferent de orientarea ideologică.

Discursul este și mai tranșant în zona opoziției conservatoare. Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege și Justiție, a afirmat că oricine dorește introducerea euro este „un dușman de moarte al Poloniei”. Astfel de declarații arată că euro rămâne un subiect extrem de polarizant, asociat de o parte a clasei politice cu pierderea suveranității economice.

Cehia preferă stabilitatea coroanei și evită riscurile asociate datoriilor din zona euro

În Cehia, sprijinul public pentru euro este de doar 30%, potrivit aceluiași sondaj Eurobarometru, iar guvernul nu are în plan să inițieze demersuri concrete pentru adoptarea monedei unice. Nivelul relativ scăzut al susținerii reflectă o percepție larg răspândită potrivit căreia beneficiile euro nu compensează riscurile.

Cehia are un nivel al datoriei publice mult mai redus decât majoritatea statelor din zona euro, ceea ce alimentează temerile că aderarea ar putea însemna asumarea indirectă a responsabilităților financiare ale unor economii mai îndatorate.

Actualul prim-ministru, Andrej Babis, a avut la începutul carierei o poziție pro-euro, atât ca om de afaceri, cât și ca politician. Ulterior, partidul său a virat către poziții conservatoare, naționaliste și eurosceptice. În prezent, Andrej Babis susține chiar consacrarea coroanei cehe în Constituție, un pas similar cu cel făcut de Ungaria în cazul forintului.

Suedia rămâne blocată de un referendum vechi, în ciuda schimbării percepției publice

Suedia se află într-o situație aparte. Deși este membră a Uniunii Europene din 1995, țara nu a adoptat euro în urma unui referendum organizat în 2003, când 56% dintre alegători au votat împotrivă. Acest rezultat continuă să cântărească decisiv în dezbaterea politică.

În prezent, doar un singur partid mic susține deschis aderarea la zona euro. În schimb, populiștii din Partidul Democrat al Suediei, al doilea grup ca mărime din parlament, se opun ferm, iar sprijinul lor este esențial pentru guvernul minoritar de dreapta.

Sprijinul public pentru euro este de 39%, potrivit Eurobarometrului, un nivel semnificativ mai mare decât în perioada crizei datoriilor din zona euro din 2012–2013, când opoziția depășea 80%. Chiar și așa, orice dezbatere privind adoptarea monedei unice rămâne, în mare măsură, la nivel academic.

Danemarca este singurul stat cu drept formal de a rămâne permanent în afara zonei euro

Danemarca ocupă o poziție unică în Uniunea Europeană. Țara, membră a UE din 1973, a obținut un „opt-out” oficial de la adoptarea euro, ceea ce îi permite să rămână în afara zonei monetare chiar și dacă ar îndeplini toate criteriile de aderare.

Sprijinul public pentru euro este de 33%, un nivel care nu sugerează o schimbare iminentă de atitudine. Deși economia daneză este strâns legată de cea a zonei euro, coroana daneză rămâne ferm ancorată în sistemul monetar național, iar dezbaterea politică privind adoptarea euro este limitată.