România, absentă din nou. Eșec în atragerea a 400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Într-un context european marcat de tranziția verde și competiția industrială acerbă, România bifează un nou eșec major. Comisia Europeană a anunțat recent finanțarea a 65 de proiecte industriale inovatoare în 10 state membre, însă nicio companie românească nu se regăsește pe lista beneficiarilor.

Într-o luare de poziție tranșantă, senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea a semnalat această absență ca fiind o dovadă a lipsei de implicare a Guvernului Bolojan în cadrul Fondului de Inovare European.

În timp ce state precum Germania, Franța, Spania sau chiar vecinii din Ungaria și Cehia reușesc să acceseze fonduri consistente pentru modernizarea industriei, România rămâne în afara ecuației economice europene.

Zero proiecte românești

Lipsa României din cadrul Fondului de Inovare European nu este doar o scăpare administrativă, ci un semnal de alarmă privind competența actualei guvernări. Criticile venite din zona politică, inclusiv din partea celor care au demonstrat în trecut că succesul în astfel de competiții este posibil, vizează direct trei ministere cheie:

De ce au cămășile bărbaților nasturii pe dreapta, iar cele ale femeilor pe stânga?

Cea mai valoroasă monedă, pusă în pericol de explozia AI și computerele cuantice

Ministerul Economiei: Acuzat că eșuează în a identifica și susține companiile cu potențial din România în fața rigorilor de la Bruxelles.

Ministerul Mediului: Criticat pentru faptul că retorica despre „tranziția verde” nu se traduce prin acțiuni concrete care să protejeze și să integreze industria românească în noile standarde europene.

Ministerul Fondurilor Europene: Luat la întrebări pentru „invizibilitatea totală” a țării în cadrul fondurilor competitive, dincolo de simplele fonduri structurale.

O „excepție” care devine regulă

În istoria recentă, România a reușit o singură dată să acceseze finanțare din Fondul de Inovare, un succes obținut prin eforturi susținute și implicare activă la Bruxelles. Din păcate, acel moment a rămas o excepție.

Fără o strategie coerentă, autoritățile române par incapabile să repete performanța, lăsând industria națională să se lupte singură într-o piață europeană extrem de competitivă, susține sursa citată.

Ștefan-Radu Oprea a fost Secretar General al Guvernului. A deținut această funcție până în aprilie 2026, când a demisionat în contextul retragerii miniștrilor PSD din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Anterior A ocupat acest portofoliul de Ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în perioada iunie 2023 – decembrie 2024.

Pericolul major: Noul Cadru Financiar Multianual

Situația ar putea deveni critică în perioada următoare. În prezent, la nivelul Uniunii Europene, se negociază noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Competitivitate. Specialiștii avertizează că, dacă oficialii de la București nu reușesc să impună criterii geografice obligatorii în regulamentele de finanțare, riscul este major: decuplarea completă și permanentă a companiilor românești de la fondurile europene de investiții.

„Trei miniștri. Un fond european care finanțează viitorul industrial al continentului. Zero proiecte românești selectate”, este concluzia amară a lui  Ștefan-Radu Oprea care marchează involuția capacității administrative a României.

Fără o schimbare radicală a modului în care Ministerul Economiei și celelalte structuri guvernamentale înțeleg să promoveze interesele țării, România riscă să rămână un simplu observator în procesul de reindustrializare a Europei, în timp ce resursele financiare sunt direcționate exclusiv către statele care știu să și le securizeze prin diplomație economică și expertiză tehnică.