Sonny Rollins / sursa foto: captură YouTube
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Sonny Rollins, unul dintre cei mai influenți saxofoniști din istoria jazzului, a murit luni, la vârsta de 95 de ani, în locuința sa din Woodstock, statul New York, potrivit Los Angeles Times.
Considerat o figură esențială a jazzului postbelic, Rollins a avut o carieră de aproape șapte decenii și a contribuit decisiv la definirea stilului hard bop.
Moartea sa marchează dispariția unuia dintre ultimii mari reprezentanți ai generației de aur a jazzului american, alături de nume precum John Coltrane, Miles Davis și Thelonious Monk.
Anunțul familiei și reacțiile din lumea muzicii
„Cu profundă tristețe și dragoste anunțăm trecerea în neființă a lui Sonny Rollins”, se arată în mesajul publicat pe rețelele sociale ale artistului.
Potrivit comunicatului, muzicianul „a murit în această după-amiază, în casa sa din Woodstock, New York”.
Rollins era cunoscut atât pentru stilul său puternic și improvizațiile complexe, cât și pentru abordarea spirituală a muzicii. De-a lungul carierei, saxofonistul a transformat jazzul într-un instrument de comentariu social și introspecție personală.
Artistul care a definit saxofonul tenor în jazz
Născut în Harlem, New York, din părinți originari din Insulele Virgine Americane, Sonny Rollins a intrat încă din adolescență în cercurile marilor muzicieni de jazz.
În anii ’50, a colaborat cu Charlie Parker, Miles Davis și Thelonious Monk, devenind rapid unul dintre cei mai apreciați saxofoniști ai generației sale.
Albumul său din 1956, „Saxophone Colossus”, este considerat unul dintre cele mai importante materiale din istoria jazzului modern. Discul include și piesa „St. Thomas”, inspirată din ritmurile calypso pe care artistul le auzise în copilărie.
Criticii muzicali au remarcat că stilul lui Rollins combina forța expresivă cu o structură aproape simfonică a improvizației. Spre deosebire de tonul mai liric al lui John Coltrane, Rollins prefera frazările energice și ritmurile puternice.
Studiul de pe podul Williamsburg
Una dintre cele mai cunoscute perioade din viața artistului a fost începutul anilor ’60, când a decis să se retragă temporar din lumina reflectoarelor.
Nemulțumit de propriul nivel artistic, Rollins obișnuia să studieze ore întregi pe podul Williamsburg din New York, unde repeta zilnic pentru a nu deranja vecinii.
Experiența a stat la baza albumului „The Bridge”, lansat în 1962 și considerat unul dintre cele mai importante materiale ale sale.
În anii următori, Rollins a explorat și spiritualitatea orientală. A practicat yoga și meditația Zen și a petrecut mai mulți ani într-un ashram din India, experiențe care i-au influențat profund muzica.
Muzica, folosită ca formă de protest social
Sonny Rollins s-a remarcat și prin pozițiile sale legate de drepturile civile ale afro-americanilor. În 1958 a lansat „Freedom Suite”, o compoziție de aproape 20 de minute care aborda direct discriminarea rasială din Statele Unite.
Sonny Rollins / sursa foto: Instagram
În notele albumului, artistul scria:
„America este profund înrădăcinată în cultura afro-americană (...), iar ironia este că afro-americanii continuă să fie persecutați și reprimați”.
Materialul a stârnit controverse la vremea respectivă, mai ales în sudul Statelor Unite, unde Rollins a spus ulterior că a fost întrebat frecvent despre mesajul politic al albumului.
O carieră care a continuat până la vârste înaintate
Deși problemele respiratorii i-au limitat aparițiile scenice în ultimii ani, Sonny Rollins a continuat să remasterizeze și să reinterpreteze propriile lucrări și după vârsta de 80 de ani.
Într-un interviu acordat AFP în 2016, artistul spunea că longevitatea sa se datorează disciplinei și dorinței permanente de a învăța.
„Încă sunt în viață pentru că încă învăț”, declara Rollins.
Moartea sa închide un capitol important din istoria jazzului american, într-un moment în care influența generației sale continuă să fie resimțită în muzica contemporană.
Recomandările noastre
