Pariul lui Obama pe energia solară s-a prăbușit. Centrala de 1 miliard de dolari s-a vândut pe nimic

Pariul lui Obama pe energia solară s-a prăbușit. Centrala de 1 miliard de dolari s-a vândut pe nimicCrescent Dunes / sursa foto: Wikipedia

Proiectul solar Crescent Dunes, susținut cu sute de milioane de dolari din fonduri federale, a fost vândut cu numai 7 milioane de dolari, după două falimente. Pierderile estimate pentru contribuabili se apropie de 508 milioane de dolari, potrivit Fox News.

O centrală solară susținută financiar în timpul administrației Barack Obama, printr-o garanție federală de împrumut de 737 de milioane de dolari și granturi de aproximativ 275,6 milioane de dolari, a ajuns la al doilea faliment și a fost vândută în iulie 2026 pentru numai 7 milioane de dolari.

Proiectul Crescent Dunes, din Nevada, fusese prezentat drept o tehnologie inovatoare, capabilă să producă energie electrică inclusiv după apusul soarelui, însă defecțiunile repetate și problemele financiare au compromis investiția.

Potrivit unei investigații publicate de Fox News pe 21 noiembrie 2026, costul federal estimat al proiectului ar putea ajunge la 507,6 milioane de dolari, sumă calculată pe baza pierderii estimate din împrumut și a granturilor acordate.

Centrala a fost unul dintre proiectele finanțate în cadrul politicii administrației Obama de susținere a tehnologiilor energetice și a investițiilor în energie regenerabilă, inclusiv prin programele lansate după criza financiară din 2008.

O tehnologie ambițioasă, afectată de defecțiuni repetate

Crescent Dunes se întinde pe aproximativ 2.250 de acri, la circa 13 mile nord-vest de Tonopah. Instalația are peste 10.000 de oglinzi, care concentrează lumina solară asupra unui receptor montat în vârful unui turn de aproximativ 195 de metri.

Spre deosebire de panourile fotovoltaice obișnuite, centrala folosește energia solară pentru a încălzi sare topită. Sistemul stochează căldura în rezervoare și o utilizează pentru a produce abur, care pune în mișcare turbinele generatoare de electricitate. Tehnologia permite producerea energiei inclusiv după apusul soarelui.

Proiectul avea o capacitate instalată de 110 megawați și fusese conceput pentru o producție anuală de aproximativ 482.000 de megawați-oră, potrivit estimărilor inițiale ale Departamentului Energiei.

Problemele au apărut la scurt timp după inaugurare

Centrala a început să funcționeze comercial în 2015, însă în octombrie 2016 a fost afectată de o scurgere majoră la rezervorul de sare topită. Instalația a fost oprită pentru reparații și a revenit în funcțiune în 2017, dar problemele tehnice au continuat.

În martie 2019, o nouă defecțiune la sistemul de stocare a determinat oprirea centralei. În același an, NV Energy a reziliat contractul pe termen lung pentru achiziția electricității, după ce proiectul nu a reușit să își respecte în mod satisfăcător obligațiile de producție.

Potrivit datelor prezentate de Fox News, în 2018, cel mai bun an complet de producție al centralei până în 2025, instalația a generat numai 41% din cantitatea anuală de energie estimată inițial.

În iulie 2020, Tonopah Solar Energy, compania care deținea centrala, a intrat în faliment. În urma restructurării, proprietatea a ajuns la ACS printr-o afiliată, iar operatorii au încercat să repună proiectul pe picioare.

Centrala a fost repornită în iulie 2021, însă noi scurgeri, în 2022 și 2023, au provocat alte opriri. Pentru a limita defecțiunile, operatorii au redus temperatura de funcționare a rezervorului de sare topită, măsură care a diminuat și capacitatea de producție.

Centrala a fost vândută după al doilea faliment

În ianuarie 2026, Tonopah Solar Energy a solicitat din nou protecția instanței de faliment. Procedura a fost urmată de vânzarea instalației către Sons of Liberty Construction, o companie americană, pentru 7 milioane de dolari.

Crescent Dunes

Crescent Dunes / sursa foto: wikipedia

Tranzacția s-a încheiat în iulie 2026, potrivit documentelor judiciare. În noiembrie, instanța a închis procedura de faliment a companiei.

Noul proprietar încearcă să repună centrala în funcțiune și să valorifice infrastructura existentă, deși instalația a fost vândută la o valoare mult mai mică decât investiția inițială.

Peste 500 de milioane de dolari, pierderi potențiale pentru contribuabili

Finanțarea federală a Crescent Dunes a inclus o garanție de împrumut de 737 de milioane de dolari acordată de Departamentul Energiei și granturi atribuite de Departamentul Trezoreriei, estimate la 275,6 milioane de dolari.

Departamentul Energiei a estimat că pierderea asociată împrumutului ar putea ajunge la 232 de milioane de dolari, în urma soluționării intereselor financiare ale instituției în cadrul primei proceduri de faliment.

Adunând această pierdere estimată la valoarea granturilor, rezultă un cost potențial de aproximativ 507,6 milioane de dolari pentru statul american. Totuși, cifra nu reprezintă un bilanț final confirmat. Trezoreria nu a confirmat plata integrală a granturilor, iar Departamentul Energiei nu a publicat o contabilizare finală a pierderilor.

Fox News a anunțat că a solicitat informații oficiale de la cele două instituții pentru a clarifica valoarea fondurilor federale efectiv plătite și pierderile suportate.

Un alt proiect energetic controversat din era Obama

Crescent Dunes a readus în atenție și cazul Solyndra, companie americană din sectorul energiei solare care a intrat în faliment în 2011, după ce beneficiase de o garanție federală de împrumut de 535 de milioane de dolari. Falimentul Solyndra a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple ale controverselor legate de finanțarea publică a companiilor din domeniul energiei regenerabile în timpul administrației Obama.

În cazul Crescent Dunes, dezbaterea vizează riscul asumării unor investiții tehnologice costisitoare cu bani publici, în condițiile în care proiectele pot întâmpina probleme tehnice, pot pierde competitivitatea economică sau pot eșua înainte de a-și recupera costurile.