Viitorul fondurilor de pensii din New York. Ce schimbări ar putea aduce administrația Mamdani
- Iulia Moise
- 4 noiembrie 2025, 10:08
Mamdani / sursa foto: captură video- Contextul instituţional al fondurilor de pensii din New York
- Investirea în active legate de Israel
- Poziţia lui Zohran Mamdani privind investiţiile
- Poziţia lui Mark Levine şi perspectiva funcţiei de „comptroller”
- Căile prin care divestirea ar putea fi pusă pe agendă
- Reacţii şi campaniile duse de advocacy
- Implicaţiile pentru comunitatea evreiască şi pentru mediul politic
- Calendarul decizional şi factori de implementare
- Problema investiţiilor fondurilor publice de pensii din New York
În perspectiva alegerilor municipale din New York, una dintre problemele care captează atenţia comunităţii evreieşti şi a celor preocupaţi de administrarea publică este felul în care viitorul primar, Zohran Mamdani, şi viitorul auditor financiar al oraşului, Mark Levine (numit probabil „comptroller” al oraşului), vor gestiona investiţiile fondurilor de pensiihttps://evz.ro/mircea-abrudean-despre-pensiile-magistratilor-exista-flexibilitate-la-perioada-de-tranzitie-dar-nu-la-cuantum.html ale oraşului în Israel sau companii israeliene.
Levine a afirmat recent că „pur şi simplu nu are voturile pentru asta” — referindu‑se la posibilitatea ca Mamdani să determine divestirea fondurilor de pensii din active legate de Israel.
Totuşi, conform unei analize de la Jewish Telegraphic Agency (JTA), există căi instituţionale prin care Mamdani, în calitate de primar, ar putea influenţa comisiile a două dintre cele cinci fonduri de pensii publice ale oraşului, astfel încât tema divestirii să fie pusă pe agendă.
Contextul instituţional al fondurilor de pensii din New York
Oraşul New York are cinci fonduri de pensii publice – pentru profesori, funcţionari, poliţişti, pompieri şi angajaţi civili – administrate în mare măsură prin decizii luate de comisii de administrare ale fiecărui fond, la recomandarea Biroului de Gestionare a Activelor (Bureau of Asset Management) condus de „comptroller”.
Pentru ca un fond de pensii să adopte o decizie de investiţie (inclusiv divestire), este necesar votul comisiei de administrare.

fonduri de pensii / sursa foto: dreamstime.com
De exemplu:
- Comisia fondului pentru cadrele didactice din New York (Teachers’ Retirement System – TRS) are șapte membri, dintre care trei sunt numiţi de primar, unul reprezintă comptroller‑ul, iar trei sunt aleşi de profesori. Pentru a adopta o rezoluţie este nevoie de patru voturi.
- Comisia fondului pentru sistemul de învăţământ (Board of Education Retirement System – BERS) are 28 membri, dintre care 15 sunt numiţi de primar şi pentru rezoluţii e nevoie de 15 voturi (inclusiv un membru ales de angajaţi).
Această structură face ca primarul să aibă, în anumite situaţii, o influenţă indirectă – prin numirile pe care le poate face la board‑uri – asupra deciziilor de investiţii ale fondurilor.
Investirea în active legate de Israel
În ceea ce priveşte investirea în active legate de Israel, oraşul deţine investiţii în mai multe tipuri:
- Obligaţiuni guvernamentale israeliene („Israel Bonds”) – emise de statul Israel.
- Alte investiţii în companii israeliene sau în alte companii care fac afaceri cu guvernul israelian.
Conform estimării pentru cele cinci fonduri de pensii ale oraşului, activele legate de Israel se ridicau la aproximativ 315 milioane USD.
Aceasta oferă cadrul în care problema divestirii – adică retragerea investiţiilor din Israel sau companii israeliene – devine fezabilă din punct de vedere tehnic, dacă există voinţă politică.
Poziţia lui Zohran Mamdani privind investiţiile
Candidatul Zohran Mamdani, care candidează pentru funcţia de primar al New York‑ului, a declarat că susţine politica actualului comptroller, Brad Lander, de a nu reinvesti în obligaţiunile de stat israeliene în fondurile de pensii ale oraşului.

Brad Lander / sursa foto: captură video
El a răspuns:
„Susţin abordarea actualului comptroller, Brad Lander, de a pune capăt practicii de a cumpăra obligaţiuni israeliene în fondurile noastre de pensii, ceea ce nu facem pentru nicio altă naţiune.”
El nu a afirmat explicit că va forţa divestirea completă din toate companiile israeliene, dar a declarat că nu exclude această posibilitate.
De asemenea, el a afirmat că prioritatea campaniei sale este „îngheţarea chiriei, creşă universală şi autobuze rapide şi gratuite”.
Aceste declaraţii au atras atenţia comunităţii evreieşti din New York, într‑o comunitate de aproximativ 1,6 milioane de persoane, una dintre cele mai mari diaspora evreieşti din lume.
Poziţia lui Mark Levine şi perspectiva funcţiei de „comptroller”
Mark Levine, candidatul considerat cel mai probabil să devină următorul comptroller al oraşului, a exprimat scepticism privind capacitatea primarului de a decide direct sau unilateral divestirea investiţiilor în active israeliene.
El a declarat:
„Pur şi simplu nu are voturile pentru asta.”
Levine susţine că deciziile majore privind investiţiile aparţin comptroller‑ului şi biroului său (Bureau of Asset Management), nu primarului.
În plus, Levine a declarat că ar dori ca oraşul să reia investiţiile în obligaţiuni guvernamentale israeliene.
Această poziţie ridică un potenţial blocaj instituţional: dacă primarul propune o linie de divestire, comptrollerul ar putea să nu o susţină.
Căile prin care divestirea ar putea fi pusă pe agendă
În ciuda declaraţiilor lui Levine privind lipsa voturilor, există căi prin care primarul, dacă ar câştiga, ar putea exercita influenţă asupra unor board‑uri de pensii.

Active / sursa foto: dreamstime.com
Două dintre cele cinci fonduri – BERS şi TRS – sunt relativ mai susceptibile la influenţa primarului, pentru că primarul numeşte un procent semnificativ din membrii board‑ului:
- În BERS, primarul numeşte 15 din cei 28 membri
- În TRS, primarul numeşte 3 din cei 7 membri.
Dacă primarul îşi exercită dreptul de numire, şi dacă cei numiţi sunt de acord cu o rezoluţie de divestire, ar putea fi iniţiată o astfel de măsură. Cu toate acestea, trebuie să se obţină votul necesar în board, ce implică şi membri aleşi de angajaţi sau alte reguli de reprezentare.
De asemenea, există precedent pentru divestire în New York: fondurile de pensii au decis unilateral să se retragă din titluri ruse în 2022.
Acest fapt este invocat de grupurile de susţinere a BDS (Boycott, Divestment and Sanctions) pentru a arăta că decizii de acest gen sunt fezabile.
Reacţii şi campaniile duse de advocacy
Grupuri precum NYC Educators for Palestine şi susţinătoarele lor au militat de peste doi ani pentru ca TRS să se retragă din active asociate Israelului, mai ales din companii de tehnologie militară israeliene.
Leah Plasse, lucrător social în şcoli şi membră a acestei campanii, a declarat:
„Avem speranţă într‑o administraţie Mamdani.”
Ea a mai spus că, comisia TRS a luat decizia de a închide perioada de comentarii publice după 1,5 ani de intervenţii din partea grupului ei, ceea ce ea a perceput ca o modalitate de a reduce presiunea publică.
Aceste activiste şi grupuri de advocacy consideră că, dacă primarul şi board‑urile vor fi aliniate, „timpul va veni” pentru divestire.
„Dar vă rog să ştiţi, suntem doar tot mai îndrăzneţe în a cere această schimbare. Sunt banii noştri şi timpul va veni.” (declaraţie distribuită la şedinţa TRS din octombrie)
Pe de altă parte, anumite publicaţii recomandă prudenţă şi pun sub semnul întrebării amploarea impactului investiţiilor în Israel: de exemplu, în „The Forward” se arată că activele israeliene reprezintă doar 0,02% din portofoliile totale ale fondurilor de pensii ale oraşului.
Implicaţiile pentru comunitatea evreiască şi pentru mediul politic
Comunitatea evreiască din New York urmăreşte cu atenţie acest subiect. Conform articolului din Ynet, dacă Mamdani ar câştiga, New York ar putea deveni un simbol al solidarităţii cu palestinienii şi al revizuirii relaţiilor instituţionale cu Israelul.
Deşi primarul nu are atribuţii directe de politică externă, deciziile privind investiţiile publice şi discursul instituţional pot influenţa climatul social şi percepţiile asupra comunităţii evreieşti.
Din punct de vedere politic, acesta este un test al capacităţii instituţiilor municipale de a‑şi menţine neutralitatea investiţională sau de a reflecta valori politice şi etice.

investitii / sursa foto: dreamstime.com
Pentru mediul financiar al oraşului, orice modificare a politicii de investiţii trebuie să respecte principiul îndatoririi fiduciare („fiduciary duty”) faţă de beneficiarii fondurilor de pensii – angajaţi şi pensionari ai oraşului – iar dezbaterea include întrebarea dacă divestirea din Israel ar afecta performanţa portofoliilor.
Astfel, primarul şi comptroller‑ul prospectiv trebuie să cântărească între valorile politice şi responsabilitatea faţă de investiţii.
Calendarul decizional şi factori de implementare
Alegerile pentru primar şi comptroller au loc marţi (data specifică fiind subiect al contextului) când Mamdani şi Levine participă şi, în ipoteză, câştigă.
Dacă Mamdani devine primar, el va prelua funcţia la începutul mandatului (general 1 ianuarie următor).
Levine, dacă devine comptroller, preia responsabilităţile financiare ale oraşului şi gestionarea portofoliului de pensii.
După intrarea în funcţie, numirile pentru comisiile fondurilor de pensii vor deveni relevante: primarul poate propune membri, iar comptrollerul poate influenţa recomandările şi direcţia strategiei de investiţii.
Orice rezoluţie de divestire trebuie să parcurgă procedura boardului respectiv: dezbatere, eventual consultare publică, vot conform statutului intern.
În paralel, grupurile civice de advocacy pot continua să facă presiune publică, să participe la şedinţele boardurilor, să solicite analize investiţionale, să atragă atenţie media.
Factorii care pot împiedica o divestire imediată:
- Comptroller‑ul are un rol independent privind recomandările de investiţii — primarul nu poate să impună direct divestirea. Membrii aleşi de angajaţi sau sindicate pot să se opună.
- Eventualele contracte, obligaţiuni sau angajamente existente pot crea costuri de tranziţie.
- Evaluarea performanţei portofoliului şi considerentele financiare pot fi invocate de cei care se opun divestirii.
Problema investiţiilor fondurilor publice de pensii din New York
Problema investiţiilor fondurilor publice de pensii ale oraşului New York în active legate de Israel capătă semnificaţie în contextul alegerilor municipale prin combinaţia dintre agenda politică, structura instituţională şi responsabilităţile financiare.
Candidatul pentru primărie, Zohran Mamdani, susţine intervenţia în sensul redirecţionării investiţiilor – cel puţin prin stoparea reinvestirii în obligaţiuni israeliene – şi nu exclude implicarea mai largă, iar candidatul la funcţia de comptroller, Mark Levine, avertizează că primarul nu are singur‑singur „voturile” necesare pentru o divestire completă.
Analiza instituţională arată însă că există căi prin care influenţa primarului asupra board‑urilor unor fonduri de pensii ar putea face posibilă o astfel de mişcare.
Pe de altă parte, comunitatea evreiască, grupurile de advocacy, investitorii şi pensionarii sunt vigilenţi la modul în care va fi aplicată această politică, conştienţi de echilibrul delicat între valori politice, responsabilitate instituţională şi randament financiar.