Anul trecut, la întoarcerea dintr-o vizită externă, îl întrebasem pe preşedintele Erdoğan despre sistemul S-400, scrie Mehmet Acet de la cotidianul Yeni Șafak.
Anul trecut, la întoarcerea dintr-o vizită externă, îl întrebasem pe preşedintele Erdoğan despre sistemul S-400, scrie Mehmet Acet de la cotidianul Yeni Șafak.
În acele zile se vorbea despre un scenariu privind depozitarea într-un hangar a sistemului de apărare aeriană pe care îl achiziţionasem din Rusia pentru a calma reacţia Statelor Unite, amânându-se astfel punerea lui în funcţiune.
Iar întrebarea era legată de aceste dezbateri. Erdoğan mi-a răspuns tot printr-o întrebare: „Noi de ce am achiziţionat acest sistem?”. I-am răspuns „Pentru a fi folosit”, el aprobând răspunsul meu şi deschizându-şi palmele în dreapta şi stânga a făcut un gest care însemna „Atunci despre ce vorbim?”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Dacă ar fi să ne întoarcem la zilele noastre...
Ieri, mergând la Sinop pentru „testul lansărilor” cu sistemul de apărare aeriană S-400, l-am putut observa la Samsun/Atakum.
După 3 ani şi jumătate care au trecut cu dezbateri, presiuni, ameninţări legate de „poţi să-l achiziţionezi/nu poţi să-l achiziţionezi, poţi să-l aduci/nu poţi să-l aduci, dacă îl aduci, nu-l poţi pune în funcţiune”, este foarte important că s-a ajuns într-un astfel de punct.
După aducerea sistenului S-400 la aeroportul Mürted în luna iulie a anului trecut, oficialii din Statele Unite au pus în aplicare Planul B spunând „Bine, dacă tot l-aţi achiziţionat, dar nu-l puneţi în funcţiune”, însă situaţia actuală ne arată că aceste apeluri au rămas fără răspuns.
Să prezint unele informaţii din culise.
După ce sistemul S-400 a fost adus în Turcia, nu s-a renunţat niciodată la decizia de a-l pune în funcţiune. Chiar dacă s-a vorbit despre o „amânare” din cauza pandemiei, în plan secund pregătirile au continuat.
Cursurile de instruire s-au încheiat şi sistemul a fost pregătit pentru „a funcţiona”.
Recomandările noastre
