Tineri răpiți și trimiși în armată în Myanmar. Recrutarea forțată ia amploare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tinerii din Myanmar riscă să fie răpiți de pe stradă și obligați să se înroleze în armată, în contextul în care junta militară intensifică presiunile pentru îndeplinirea cotelor de recrutare. Potrivit unei investigații BBC, în mai multe localități au fost semnalate cazuri de arestări arbitrare, șantaj și recrutări forțate, iar unele persoane ar fi fost transferate între administrații locale în schimbul unor sume de bani.

Situația este deosebit de îngrijorătoare în Hpa-An, capitala statului Karen din sudul țării, unde tinerii evită să iasă din locuințe după lăsarea întunericului.

Practicile reclamate apar pe fondul războiului civil declanșat în februarie 2021, după lovitura de stat militară care a înlăturat-o de la putere pe lidera aleasă democratic Aung San Suu Kyi. Recrutarea obligatorie, introdusă în 2024, a devenit o sursă suplimentară de teamă pentru populația civilă.

Aproximativ 100.000 de tineri ar fi fost recrutați

Potrivit informațiilor prezentate de BBC Burmese, aproximativ 100.000 de tineri ar fi fost încorporați de junta militară începând de la începutul anului 2024. O parte dintre recrutări s-ar fi realizat prin constrângere, extorcare și răpiri, în locul procedurilor oficiale de convocare.

Creierul nu vede toți banii la fel. De ce cheltuim unele sume mai ușor

Cine este fiul lui Călin Georgescu. Cristela susține că o parte din bani îi aparțineau acestuia

În Hpa-An, șoferul de tuk-tuk Zaw Min, în vârstă de 26 de ani, spune că trebuie să continue să lucreze, deși se teme că ar putea fi luat cu forța. Acesta a solicitat păstrarea anonimatului pentru a-și proteja siguranța.

„Îmi fac griji, dar trebuie să ies la muncă”, a declarat el pentru BBC, explicând că familia îl sună frecvent și îl avertizează să nu transporte pasageri pe distanțe prea mari și să fie atent la persoanele pe care le acceptă în vehicul.

Potrivit relatărilor localnicilor, persoane îmbrăcate în civil, despre care se afirmă că ar avea legături cu junta, ar circula pe străzi și ar reține arbitrar bărbați și adolescenți.

Legea recrutării obligatorii a fost introdusă în 2024

În februarie 2024, autoritățile militare au activat legea privind serviciul militar obligatoriu, într-un moment în care armata se confrunta cu pierderi pe câmpul de luptă, dezertări și scăderea moralului trupelor.

Potrivit prevederilor prezentate în investigația BBC, legea îi vizează pe bărbații cu vârste între 18 și 35 de ani și pe femeile cu vârste între 18 și 27 de ani, pentru cel puțin doi ani de serviciu militar. Refuzul încorporării poate fi pedepsit cu până la cinci ani de închisoare.

Autoritățile militare au nevoie de noi recruți pentru a susține operațiunile împotriva milițiilor etnice, a grupurilor pro-democrație și a mișcărilor de rezistență civilă. Cu toate acestea, presiunea de a îndeplini numărul de recrutări cerut fiecărei localități ar fi favorizat apariția unor practici abuzive la nivel local.

Conform documentelor consultate de BBC Burmese, administrațiile teritoriale au primit instrucțiuni să îndeplinească în mod agresiv cotele de recrutare.

Un bărbat ar fi fost transferat între administrații contra cost

Investigația BBC prezintă și cazul lui Phyo Wai, un bărbat de 33 de ani din Yangon, dispărut după ce a plecat de acasă la 8 mai 2025, în urma unei dispute familiale.

Soția sa, Ma Moe San Pan, a declarat că o rudă care lucra la administrația locală s-ar fi implicat în preluarea bărbatului. Potrivit relatării acesteia, soțul ei ar fi fost dus la un birou administrativ și apoi transferat către o altă administrație locală pentru suma de patru milioane de kyat, echivalentul a aproximativ 900 de dolari la momentul relatării, pentru acoperirea cotei de recrutare.

Două zile mai târziu, bărbatul a sunat-o de la un centru de recrutare militară din cealaltă parte a orașului.

Femeia a povestit că a pierdut ulterior alte 4,5 milioane de kyat după ce persoane necunoscute i-au promis în mod fals că îi pot obține eliberarea soțului. Ea a depus plângeri la poliție, atât în legătură cu dispariția și recrutarea acestuia, cât și cu banii pierduți.

Administratorul localității în care a fost dus bărbatul a recunoscut pentru BBC că a avut un rol în trimiterea lui către autoritățile de recrutare. Acesta a susținut că transferurile între localități se practică atunci când o administrație nu își poate îndeplini cota, dar a negat că ar fi fost plătiți bani în cazul respectiv.

BBC precizează că nu a reușit să contacteze ruda acuzată de soția bărbatului. La momentul publicării investigației, aceasta nu știa unde se afla soțul ei.

Recrutarea ar fi alimentat o piață ilegală de persoane

Potrivit lui Naung Yoe, oficial în domeniul afacerilor militare la Myanmar Defense and Security Institute și fost ofițer militar care a dezertat, presiunea de a asigura recruți ar fi creat stimulente financiare pentru intermediari și oficiali locali.

Myanmar. Sursa foto: x.com

Acesta a declarat pentru BBC că tinerii ar fi urmăriți în timpul deplasărilor zilnice, reținuți la puncte de control sau atrași prin anunțuri false de angajare. În unele cazuri, familiile ar fi amenințate cu detenția pentru a obține bani.

Potrivit aceleiași surse, persoanele recrutate ar putea fi trimise către unități militare care se confruntă cu lipsă de personal. Totodată, bărbații cu resurse financiare ar putea evita încorporarea plătind pentru a fi înlocuiți de persoane mai vulnerabile economic.

Astfel, deși obligația militară este stabilită oficial în funcție de populația fiecărei localități, consecințele ar fi suportate în mod disproporționat de persoanele sărace, care au mai puține posibilități de a se proteja.

Datele despre persoanele dispărute indică o creștere a riscurilor

În iulie 2026, organizația de cercetare Myanmar Witness a prezentat o analiză a sute de anunțuri privind persoane dispărute, colectate de pe Facebook pentru perioada 2021-2025.

Potrivit rezultatelor citate de BBC, numărul anunțurilor pentru luna ianuarie a crescut de la patru în 2021, înaintea loviturii de stat, la 82 în 2025, după introducerea recrutării obligatorii. Bărbații și băieții reprezentau majoritatea persoanelor menționate în aceste anunțuri.

Aceste cifre indică o creștere a semnalărilor, dar nu demonstrează, în sine, că toate persoanele dispărute au fost răpite pentru recrutare militară. Investigația le prezintă în contextul acuzațiilor privind încorporarea forțată.

Amnesty International, Human Rights Watch și Fortify Rights au semnalat, de asemenea, acuzații potrivit cărora armata din Myanmar ar răpi civili și i-ar obliga să se înroleze.

Într-un alt caz relatat de BBC, poliția din Yangon a arestat, la 25 august, un membru al Departamentului pentru Servicii de Pompieri și pe ginerele acestuia, suspectați că ar fi răpit patru tineri cu intenția de a-i vinde pentru recrutare militară. Potrivit publicației, suspectul principal a fost pus sub acuzare pentru răpire sau sechestrare ilegală, infracțiune pentru care riscă până la șapte ani de închisoare.

Un conflict care continuă să afecteze populația civilă

Intensificarea recrutărilor forțate are consecințe care depășesc sfera militară. Teama de încorporare îi determină pe unii tineri să plece în Thailanda sau să se refugieze la rude, în timp ce alții încearcă să evite orice deplasare care i-ar putea expune unei rețineri.

Plecarea persoanelor tinere contribuie la strămutarea populației și accentuează lipsa forței de muncă într-o economie deja afectată de conflict. Pentru familii, riscul nu se limitează la pierderea temporară a unui membru, ci include incertitudinea privind locul în care acesta se află și posibilitatea de a fi trimis pe front.

Reprezentanții autorităților militare din Myanmar nu au oferit un răspuns concret solicitării BBC privind acuzațiile de recrutare forțată și răpiri menționate în investigație.

Cazurile documentate de BBC și datele prezentate de Myanmar Witness conturează o situație în care recrutarea obligatorie, instituită pentru a susține armata în războiul civil, este însoțită de acuzații grave privind abuzurile, corupția și disparițiile. Amploarea exactă a acestor practici rămâne dificil de stabilit, însă relatările familiilor și cercetările independente indică riscuri semnificative pentru tinerii din Myanmar.