Tezaurul dacic furat din Olanda, o enigmă istorică cu ramificații internaționale
- Ramona Rotaru
- 1 februarie 2025, 11:05

Tezaurul dacic este de câteva zile unul dintre cele mai dezbătute subiecte din întreaga lume. Furtul său din Olanda a zguduit lumea arheologică și a ridicat semne de întrebare asupra siguranței patrimoniului cultural al României. Evenimentul a avut loc la Muzeul Drents din Assen, unde o colecție de artefacte dacice a fost sustrasă printr-un jaf bine organizat. Acest incident a reînviat controverse mai vechi legate de proveniența unor obiecte, autenticitatea lor și chiar rolul diferitelor instituții în protejarea comorilor naționale.
Din cele peste 600 de exponate trimise din România, hoții au furat coiful din aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Cine sunt autorii furtului și ce s-a întâmplat exact cu piesele furate? Există indicii că brățările dacice ar putea fi falsuri elaborate? Ce prevede contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care încă persistă.
Tezaurul dacic are o poveste impresionantă
Tezaurul dacic reprezintă unul dintre cele mai valoroase ansambluri de artefacte descoperite pe teritoriul României. Acesta conține brățări de aur masiv, monede, podoabe și diverse obiecte de cult, care demonstrează nivelul avansat al civilizației dacice. Una dintre cele mai valoroase artefacte este coiful de aur de la Coțofenești. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Coiful este cu adevărat impresionant. Calota sa este ornată cu rozete conice, dispuse în rânduri orizontale. Partea din față este decorată cu o pereche de ochi proeminenți și sprâncene răsucite în sus, tipic getic. Pe obrăzare este reprezentată o scenă de sacrificiu, cu un războinic înjunghiind un berbec. Apărătoarea de la ceafă este împărțită în două registre decorate cu animale fantastice. Toate aceste simboluri se regăsesc și pe alte coifuri princiare getice.
Coiful de la Coțofenești este o piesă din aur care cântărește 770 de grame. El a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat. Artefactul, parte din tezaurul dacic, a fost adus la București și expus în muzeele centrale de istorie, iar mai recent a fost prezentat și în expoziții găzduite și organizate de alte muzee europene. În 2021, Muzeul Național de Arheologie din Madrid, Spania, a găzduit expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, în cadrul căreia au fost prezentate 835 de artefacte provenite din colecțiile a 39 de muzee din România, inclusiv coiful dacic de la Coțofenești.
Brățările dacice de la Sarmizegetusa și controversele din jurul lor
În 2024, Muzeul Național de Istorie a României, în colaborare cu Drents Museum din Assen, Olanda, a organizat expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”. În cadrul acesteia au fost incluse 673 de exponate, provenite din peste 50 de tezaure din colecțiile a 18 muzee din România. Printre acestea se număra și coiful dacic, alături de diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, precum și brățările dacice de la Sarmizegetusa Regia.
Brățările spiralate fac parte din tezaurele descoperite cu detectoare de metal în incinta fostelor cetăți dacice de la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei. Au fost ulterior sustrase în perioada anilor 1990 – 2000 de braconieri. Au fost scoase din țară, iar unele dintre ele au fost vândute la licitații cu sume de peste 500.000 de euro. Până în 2011, statul român a reușit să recupereze 13 brățări. Acestea au fost expuse la Muzeul Național de Istorie a României din București, ca parte din tezaurul dacic.
În jurul brățărilor spiralate există și câteva controverse. Ele sunt realizate din aur aluvionar din Transilvania, dar datarea lor le plasează cu multă vreme înainte de epoca lui Decebal. Modul în care au fost găsite a ridicat suspiciuni. Niciuna nu a fost descoperită de arheologi prin săpături sistematice. Din acest motiv, unii specialiști susțin că acestea ar fi niște falsuri elaborate. Un alt lucru care a ridicat întrebări este modul în care au fost depuse. Acestea păreau să fie ofrande pentru zei, motiv pentru care unii cred că nu au fost făcute pentru a fi purtate. Nu există urmă de purtare sau uzură pe brățări, nici măcar 2000 de ani de stat în pământ printre rădăcini de copaci seculari nelăsând vreo urmă pe ele, potrivit Historia.

Coiful din aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Sursa foto: Facebook
Cum a ajuns tezaurul dacic în Olanda și ce prevede contractul dintre cele două muzee
Tezaurul dacic, peste 600 de piese din aur și argint de la 18 muzee românești, a ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Nu este pentru prima oară când piesele pleacă din România. În 2021 artefactele au fost expuse la Madrid, iar în 2024 au fost la Roma. Pentru expozițiile din Spania și din Italia, artefactele au plecat din țară în baza unor hotărâri de guvern. Nu același lucru s-a întâmplat și acum, când au ajuns la Muzeul Drents din Assen.
Mai multe voci spun că artefactele ar fi fost scoase din țară ilegal. Potrivit Ordonanței privind Protejarea Patrimoniului Cultural Național, pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale, aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai mute autorități și instituții publice.
Tezaurul dacic a ajuns totuși în Olanda în baza unui contract încheiat între Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Assen. Potrivit acestui document, reprezentanții olandezi erau obligați să elaboreze un plan cu ajutorul poliției sau a unei firme specializate pentru supraveghere, pază și alarmă. Securitatea artefactelor împrumutate ar fi trebuit să fie asigurată 24/7. Pe timpul nopții ușile trebuiau să fie închise, iar în caz de urgență, personal de pază disponibil. Responsabilitatea pentru siguranța obiectelor de patrimoniu cade în sarcina instituției olandeze odată intrate pe teritoriul Țărilor de Jos.
Asigurarea artefactelor dacice trimise în Olanda
Transferul tezaurului românesc prevăzut în contractul de împrumut s-a făcut pe parcursul lunii mai 2024. Documentul semnat între Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Drents din Assen a intrat în vigoare pe 15 iunie 2024 și expiră pe 15 februarie 2025. Conform actului, perioada de împrumut începe când bunurile culturale părăsesc sediul MNIR și se termină când ajung înapoi la sediul MNIR. Tot în acest document era precizată și perioada în care artefactele erau expuse în muzeu. Ele puteau fi văzute de vizitatori între 6 iulie 2024 și 26 ianuarie 2025.
În contractul dintre cele două muzee au fost stabilite și o serie de clauze legate de furt sau pierderea obiectelor de patrimoniu. De asemenea, cele peste 600 de obiecte din tezaurul dacic au fost asigurate cu suma de 30 de milioane de euro pe durata contractului. În baza acestor clauze, asiguratorul este responsabil pentru acoperirea unor eventuale pagube.
„În cazul furtului/pierderii bunurilor culturale și al primirii plății pentru respectivul furt/pierdere de către MNIR de la societatea de asigurări, în cazul în care bunurile cultuale sunt găsite ulterior, asiguratorul nu poate păstra proprietatea asupra acestora și va fi obligat să le returneze către MNIR care va restitui compensația primită anterior”, prevede contractul prezentat de Știrile ProTV.

Exteriorul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde a fost expus tezaurul dacic. Foto: Profimedia Images
Patru piese din tezaurul dacic sunt furate din Olanda
Contractul semnat între Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Assen prevedea reguli stricte de securitate. Cu toate acestea, cu o zi înainte ca expoziția să se încheie, patru dintre artefactele din tezaurul dacic sunt furate. Incidentul a avut loc pe 25 ianuarie, la ora 03:45 a.m, când o explozie puternică s-a produs în apropierea Muzeului Drents.
Directorul muzeului din Olanda, Harry Tupan, a descris ziua ca fiind una neagră atât pentru ei cât și pentru Muzeul Național de Istorie din București, proprietarul colecției. În declarația sa, el a anunțat că printre piesele furate se numără coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice. Expoziția ar mai fi trebuit să dureze două zile, iar pe 27 ianuarie artefactele urmau să plece înapoi spre România.
În timp ce directorul muzeului din Olanda dădea asigurări că au fost respectate toate cerințele de securitate din contract, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat tezaurul dacic, a fost demis. Anunțul a fost făcut de Natalia Intotero, ministrul Culturii, precizând că directorul a refuzat să demisioneze. Decizia de a-l demite a venit după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului să ia măsuri stricte pentru protejarea patrimoniului naţional.
Artefactele, furate în mai puțin de trei minute
Hoții au aruncat în aer unul dintre zidurile Muzeului Drents din Assen și au pătruns în sala de expoziții. Pentru a sparge vitrinele securizate, unde se aflau artefactele, au folosit un baros. Potrivit polițiștilor olandezi, jaful ar fi furat mai puțin de trei minute. După ce au analizat camerele de supraveghere, autoritățile olandeze vorbesc despre trei bărbați, care s-ar fi îndreptat direct către vitrina unde se afla coiful de la Coțofenești și brățările dacice.
Anchetatorii au refăcut filmul jafului și au strâns mai multe indicii legate de modul în care au acționat hoții. Aceștia ar fi venit din Olanda de Nord și ar fi furat un autoturism din Alkmaar. Mașina a fost găsită sub un viaduct din Rolde. Potrivit informațiilor apărute în presa din Olanda, mașina era arsă și nu avea asigurare. Într-un canal din apropierea muzeului a fost găsit și un ciocan. O echipă de criminaliști a preluat barosul și l-a dus la verificări pentru a se afla dacă are legătură cu furtul pieselor din tezaurul dacic.
O echipă de aproximativ 35 de anchetatori și specialiști lucrează la acest caz. Poliția olandeză a făcut primele arestări după patru zile de căutări. Cei trei suspecți au fost arestați în orașul Heerhugowaard, pe baza înregistrărilor de pe camerele de luat vederi şi a numeroaselor informații venite din partea publicului. Aceştia se află în arest deplin şi, prin urmare, nu au voie să vorbească decât cu avocaţii lor. Au fost efectuate mai multe percheziții, însă artefactele dacice nu au fost găsite, se arată într-un comunicat postat pe site-ul oficial al poliției olandeze.

Suspecții în cazul furtului din Olanda. Sursa foto: Poliția Olanda
A procedat corect România că a trimis tezaurul dacic în original?
Furtul celor patru obiecte din tezaurul dacic a pornit un șir de conversații și controverse cu privire la acest subiect. Incidentul a fost discutat pe larg și în cadrul podcastului „Hai Live cu Turcescu” de pe canalul de Youtube „Hai România”. Invitații speciali au fost Mirel Palada, Dan Andronic și Mirel Curea. Jurnaliștii sunt de părere că măsurile de securitate din cadrul muzeului din Olanda erau deplorabile. Având în vedere importanța exponatelor, inițiativele de siguranță luate ar fi trebuit să fie mult mai bune.
Invitații lui Turcescu spun că anumite reguli în cazul împrumutului nu au fost respectate. În cazul unui asemenea transfer, nu ar fi trebuit trimis tezaurul dacic în forma sa originală. În cazuri similare, diferite țări au ales să ofere pentru expoziții copii foarte bine realizate ale comorilor culturale.
„Faptul că tezaurul formidabil a ajuns la o dibioșenie de muzeu în niște condiții la fel de dubioase. Am citit zilele acestea puțin despre cum este toată treaba cu expozițiile. Ideea este că dacă noi vom vrea ca la muzeul din Roșiorii de Vede să aducem Mona Lisa, francezii în cel mai bun caz ne aduc niște copii reușite, nu în forma originală. Și turcii, ne-au trimis o copie după sabia lui Ștefan cel Mare, nu ne-au trimis originalul. (n.r. Sabia lui Ștefan cel Mare este expusă la Palatul Topkapi din Istanbul)”, a explicat Mirel Curea în cadrul podcastului.