Summit de 16 ore la Bruxelles fără consens. UE abandonează planul activelor rusești și schimbă strategia pentru Ucraina

Comisia Europeană. Sursă foto: Captură video

Uniunea Europeană nu a reușit să ajungă la unacord privind utilizarea activelor de stat rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei, în urma unui summit maraton desfășurat la Bruxelles. După aproximativ 16 ore de negocieri intense, liderii europeni au fost nevoiți să adopte o soluție alternativă, bazată pe împrumuturi comune la nivelul UE, menite să asigure continuitatea sprijinului financiar pentru Kiev.

Decizia reflectă dificultățile persistente în menținerea unei poziții unitare în interiorul blocului comunitar, în contextul prelungirii conflictului din Ucraina și al presiunilor economice tot mai mari.

Summitul a avut loc într-un moment considerat critic pentru finanțele Ucrainei, aflată în al patrulea an de conflict cu Federația Rusă și confruntată cu riscul unei crize de lichidități începând chiar din primăvara anului viitor.

Deși inițial fusese avansată ideea utilizării directe a activelor rusești înghețate, estimate la aproximativ 210 miliarde de euro, lipsa unui consens a determinat liderii europeni să se orienteze către un plan de rezervă, considerat până recent puțin probabil.

Negocieri prelungite și un compromis de ultim moment

Discuțiile s-au prelungit până la ora trei dimineața, iar rezultatul final a fost anunțat după ce majoritatea liderilor au acceptat o formulă de compromis. Potrivit acordului, Uniunea Europeană va contracta împrumuturi comune în valoare de 90 de miliarde de euro, fonduri care vor fi acordate Ucrainei sub formă de împrumut pe o perioadă de doi ani, pentru intervalul 2026–2027.

Împrumutul va fi garantat prin bugetul comun al UE.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat la finalul summitului:

„Concluzia, după ziua de astăzi, este că sprijinul nostru pentru Ucraina este garantat.”

Declarația a fost făcută imediat după încheierea reuniunii Consiliului European, subliniind intenția liderilor de a transmite un mesaj de continuitate în susținerea Kievului.

Cu toate acestea, soluția adoptată nu a fost cea susținută inițial de Comisia Europeană și de Germania, care au făcut presiuni timp de mai multe săptămâni pentru utilizarea directă a activelor rusești înghețate.

Planul respectiv a fost considerat controversat, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, iar opoziția unor state membre a împiedicat adoptarea sa.

Activele rusești înghețate și blocajul politic

Ideea folosirii activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei a fost discutată în repetate rânduri la nivel european, fiind prezentată ca o posibilă soluție pentru a asigura resurse consistente fără a crește datoria publică a statelor membre.

Totuși, această propunere s-a lovit dereticența mai multor guverne, în special din cauza riscurilor juridice și a posibilelor represalii din partea Moscovei.

Premierul belgian Bart De Wever a avut un rol central în blocarea acestui plan, la fel ca și la un summit anterior desfășurat în luna octombrie.

El și-a explicat poziția sa afirmând:

„Desigur, unii oameni nu au fost de acord… ei vor să îl pedepsească pe [președintele rus Vladimir] Putin luându-i banii. Dar politica nu este o meserie emoțională, iar raționalitatea a prevalat.”

Belgia a fost deosebit de prudentă în această chestiune, deoarece cea mai mare parte a activelor rusești înghețate în Europa se află la Euroclear, o instituție financiară înregistrată pe teritoriul belgian.

Guvernul de la Bruxelles a cerut garanții suplimentare din partea celorlalte state membre, inclusiv angajamente financiare nelimitate, pentru a acoperi eventuale pierderi în cazul unor acțiuni legale inițiate de Federația Rusă. Această cerere nu a fost acceptată de partenerii europeni.

Datoria comună europeană

În lipsa unui acord privind activele rusești, liderii europeni au revenit la o soluție alternativă, bazată pe împrumuturi comune ale UE. Deși această variantă fusese considerată improbabilă cu doar câteva ore înainte de încheierea summitului, ea a devenit în cele din urmă opțiunea agreată de majoritatea statelor membre.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat după adoptarea acordului: „A apărut ca fiind cea mai realistă și cea mai practică soluție.” Declarația reflectă poziția unui grup de state care au considerat că urgența situației din Ucraina impune adoptarea rapidă a unui mecanism funcțional, chiar dacă acesta nu este ideal pentru toate părțile implicate.

Planul de împrumut comun a fost susținut în special de statele din sudul Europei, care au mai multă experiență cu instrumentele de datorie comună. În schimb, Germania și aliații săi din nordul Europei au fost tradițional reticenți față de acest tip de finanțare, din cauza preocupărilor legate de responsabilitatea fiscală și de riscul mutualizării datoriilor.

Totuși, în contextul actual, Berlinul a acceptat compromisul, având în vedere necesitatea de a transmite un semnal clar de sprijin pentru Ucraina. Potrivit unor diplomați europeni, presiunea timpului și contextul geopolitic au fost factori determinanți în schimbarea poziției Germaniei.

Excluderi și limite ale acordului

Deși acordul privind împrumutul comun a fost adoptat, acesta nu include toate statele membre ale Uniunii Europene. Ungaria, Slovacia și Cehia au anunțat că nu vor participa la acest mecanism de finanțare.

Această decizie subliniază dificultățile persistente în obținerea unei unități depline în cadrul UE atunci când vine vorba despre sprijinul acordat Ucrainei.

Președintele Consiliului European, António Costa, a confirmat acordul printr-un mesaj public:

„Decizia de a oferi 90 de miliarde de euro sprijin Ucrainei pentru perioada 2026–2027 a fost aprobată. Ne-am angajat și am livrat.” Mesajul a fost publicat pe platforma X, la scurt timp după finalizarea negocierilor.

Conform acordului, fondurile vor fi utilizate pentru susținerea bugetului Ucrainei, într-un moment în care economia țării este puternic afectată de conflictul prelungit și de cheltuielile militare ridicate. Autoritățile europene au avertizat anterior că, fără un sprijin financiar suplimentar, Ucraina s-ar putea confrunta cu dificultăți majore în acoperirea cheltuielilor curente.

Concesii și perspective viitoare

Pentru a obține sprijinul Germaniei, liderii europeni au inclus în acord o prevedere care permite, pe viitor, utilizarea activelor rusești înghețate pentru rambursarea împrumutului acordat Ucrainei. Această opțiune nu este însă imediată și va necesita negocieri suplimentare și clarificări juridice.

Astfel, deși activele rusești nu vor fi utilizate direct în acest moment, ele rămân parte a discuțiilor privind arhitectura financiară pe termen lung a sprijinului european pentru Ucraina. Comisia Europeană urmează să continue analiza opțiunilor legale disponibile, în colaborare cu statele membre.

Summitul a evidențiat, de asemenea, interconectarea mai multor dosare sensibile de pe agenda europeană. Un diplomat al UE a declarat că „există o suprapunere între cele trei teme ale summitului: Mercosur, activele rusești și viitorul buget al UE”, subliniind complexitatea negocierilor și necesitatea unor compromisuri transversale.

Context politic și implicații

Negocierile de la Bruxelles au avut loc într-un context politic intern complicat pentru mai mulți lideri europeni. Cancelarul german Friedrich Merz, confruntat cu presiuni politice pe plan intern, avea nevoie de un rezultat concret pentru a demonstra capacitatea de influență a Germaniei la nivel european. De asemenea, susținerea sa pentru acordul comercial Mercosur a fost amânată, după intervenția Italiei.

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a obținut amânarea semnării acordului Mercosur până în luna ianuarie și a colaborat cu Belgia pentru a bloca planul privind activele rusești.

După summit, Meloni a declarat: „A prevalat bunul-simț”, referindu-se la soluția adoptată de liderii europeni.

În ansamblu, summitul de la Bruxelles a demonstrat atât capacitatea Uniunii Europene de a ajunge la compromisuri în situații de criză, cât și limitele consensului între statele membre.

Decizia de a recurge la împrumuturi comune pentru sprijinirea Ucrainei asigură, pe termen scurt, continuitatea finanțării, dar lasă deschise numeroase întrebări privind strategia pe termen lung.