Blocaj politic în UE, înainte de summit. Activele rusești și datoria comună divizează liderii europeni

finanțare UE / sursa foto: dreamstime.com

Uniunea Europeană se află într-un moment de maximă presiune politică și diplomatică, în contextul în care liderii celor 27 de state membre se reunesc la Bruxelles pentru un summit considerat decisiv în privința sprijinului financiar acordat Ucrainei.

Cu doar câteva ore înainte de începerea Consiliului European, diplomații europeni încearcă să contureze un compromis de ultim moment, menit să salveze un acord privind trimiterea unor fonduri vitale către Kiev.

Miza este majoră, având în vedere dificultățile bugetare acute cu care se confruntă Ucraina și riscul ca lipsa unui acord să afecteze pe termen lung credibilitatea Uniunii Europene.

Contextul este marcat de reapariția unor diviziuni vechi între statele membre, similare celor din timpul crizei zonei euro, în special în ceea ce privește utilizarea datoriei comune și a activelor înghețate ale Rusiei.

În aceste circumstanțe, summitul de joi este perceput drept ultima oportunitate pentru ca Uniunea Europeană să demonstreze că poate depăși diferențele interne și poate acționa coerent într-un context geopolitic complex.

Neînțelegerile dintre statele membre privind finanțarea Ucrainei

Miercuri seara, pozițiile statelor membre păreau, cel puțin public,ireconciliabile. Două tabere distincte s-au conturat în jurul modului în care ar trebui finanțat sprijinul pentru Ucraina.

Pe de o parte, Germania, alături de statele nordice și de cele din Europa de Est, susține un plan bazat pe acordarea unui împrumut Ucrainei garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, active aflate în mare parte la instituția financiară Euroclear, cu sediul în Belgia.

De cealaltă parte, Belgia și Italia promovează o alternativă care presupune emiterea de datorie comună a Uniunii Europene, garantată de bugetul comun al blocului. Acest plan, denumit neoficial „Planul B”, a atras sprijinul Bulgariei, Maltei, Ungariei și Slovaciei, state care se opun utilizării activelor rusești.

Într-o ilustrare clară a diferențelor de abordare, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat miercuri că va folosi reuniunea Consiliului pentru a solicita clarificări cu privire la „posibilele riscuri” ale utilizării activelor înghețate.

În același timp, cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat sprijinul pentru planul bazat pe activele rusești, subliniind că acesta este necesar „pentru a ajuta la încheierea acestui război cât mai repede posibil”.

Ieșirea din blocajul politic

Pe fondul acestor poziții divergente, primele contururi ale unui posibil compromis au început să se contureze în urma discuțiilor diplomatice intense. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat miercuri dimineață, într-un discurs susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, că ambele opțiuni rămân pe masă.

„Am propus două opțiuni diferite pentru acest viitor Consiliu European, una bazată pe active și una bazată pe împrumuturi ale UE. Și va trebui să decidem ce direcție vrem să urmăm”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit mai multor diplomați europeni, cheia unui eventual acord ar putea fi excluderea Ungariei și Slovaciei dintr-un mecanism de datorie comună, în condițiile în care aceste două state se opun acordării de ajutor suplimentar Ucrainei.

Deși un acord ar putea fi adoptat formal de toate cele 27 de state membre, implementarea sa ar urma să implice doar 25 dintre ele.

Un astfel de aranjament ar putea oferi un sprijin esențial finanțelor publice ale Ucrainei, care riscă să rămână fără fonduri încă din aprilie anul viitor, pe fondul unui deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro.

Activele rusești, în continuare în centrul discuțiilor

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat deja că activele rusești nu vor fi discutate la Bruxelles și că negocierile s-au mutat către împrumuturile comune.

Totuși, mai mulți diplomați europeni au respins această afirmație, susținând că utilizarea activelor înghețate rămâne „singura opțiune viabilă”.

„Împrumutul bazat pe reparații este în continuare pe masă”, a declarat un oficial european de rang înalt, respingând ideea că această variantă ar fi fost abandonată.

Ideea acestui mecanism este ca Ucraina să nu fie obligată să ramburseze împrumutul decât în cazul în care Rusia ar plăti despăgubiri pentru reconstrucția orașelor distruse, un scenariu considerat improbabil în acest moment.

Presiuni politice și ecouri ale crizei zonei euro

Pe măsură ce se apropie momentul deciziei, scepticismul persistă în rândul diplomaților cu privire la posibilitatea unui compromis.

Statele nordice au fost, în mod tradițional, reticente față de datoria comună, din cauza temerilor legate de riscurile financiare și de precedentul creat în timpul crizei zonei euro.

Un diplomat european de rang înalt a comparat situația actuală cu momentele-cheie din perioada 2012–2013 și cu planul de salvare a Greciei din 2015, subliniind sensibilitatea politică a subiectului.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, reprezentanții statelor nordice și estice susțin că preferința lor pentru utilizarea activelor rusești nu este legată de solvabilitatea altor state membre, ci de capacitatea acestui mecanism de a oferi un sprijin financiar pe termen mai lung.

„Nu este vorba despre state frugale versus state cheltuitoare. Este vorba despre a fi pro-Ucraina sau nu”, a declarat un alt diplomat european, adăugând că țările din nord și est au fost în prima linie a sprijinului financiar pentru Ucraina în ultimii patru ani.

Poziția Belgiei și extinderea opoziției

Eforturile de a convinge Belgia să accepte utilizarea activelor rusești au întâmpinat dificultăți semnificative.

Guvernul de la Bruxelles se opune ferm folosirii fondurilor aflate la Euroclear, invocând riscuri juridice și posibile represalii din partea Moscovei. În ultimele săptămâni, această poziție a atras sprijin din partea altor state membre.

„Comisia a creat un monstru și acum este mâncată de el”, a declarat un diplomat european, referindu-se la planul bazat pe activele rusești.

Cu toate acestea, Germania și aliații săi avertizează că nu există o alternativă realistă la utilizarea fondurilor gestionate de Euroclear.

„Dacă vrei să faci ceva împreună ca europeni, împrumutul bazat pe reparații este singura cale”, a afirmat un alt diplomat.

Premierul belgian Bart De Wever este așteptat să insiste, în cadrul summitului, asupra explorării opțiunii datoriei comune, în speranța că și alte state vor susține această abordare. Susținătorii săi consideră că acest model „este mai ieftin și oferă mai multă claritate”.

Riscul unui eșec și implicațiile pentru Ucraina

Criticii planului de datorie comună subliniază însă că acesta ar necesita, în cele din urmă, acordul Ungariei, al cărei prim-ministru a amenințat în mod repetat că va bloca ajutorul pentru Ucraina. Viktor Orbán a scris miercuri pe platforma X:

„Comisia împinge acum împrumuturile comune, dar nu vom lăsa familiile noastre să plătească pentru războiul Ucrainei”.

El a adăugat că „activele rusești nu vor fi pe masă la Consiliul European”.

Această declarație a fost contestată de oficiali europeni, care au subliniat că discuțiile privind activele înghețate continuă.

În lipsa unui acord, Uniunea Europeană va trebui să identifice rapid o soluție alternativă pentru a-și respecta angajamentele asumate față de Ucraina la summitul din octombrie.

Fără un sprijin financiar consistent, Kievul ar putea fi nevoit să reducă cheltuielile publice începând din primăvara anului viitor.

Dosare geopolitice și economice majore

Pe lângă sprijinul financiar pentru Ucraina, summitul de joi are loc într-un context mai larg, marcat de relațiile tensionate cu Statele Unite, de negocierile privind un posibil armistițiu și de provocările economice globale.

Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un eșec al Uniunii Europene de a ajunge la un acord ar putea „dăuna grav” blocului pentru anii următori.

Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este așteptat să participe la reuniune și să informeze liderii europeni cu privire la evoluția discuțiilor internaționale, în contextul în care oficiali americani și ruși urmează să se întâlnească în acest weekend la Miami.

Potrivit unor proiecte de concluzii, Uniunea Europeană intenționează să își reafirme angajamentul de a oferi „garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina” și să sublinieze că va lua decizii „în domeniile care țin de competența sa sau care îi afectează securitatea”.

Alte teme pe agenda Consiliului European

Pe lângă dosarul ucrainean, liderii europeni vor discuta despre competitivitatea economică a Uniunii, în contextul presiunilor exercitate de politicile comerciale ale Statelor Unite și de restricțiile impuse de China în domeniul exporturilor de materii prime strategice.

De asemenea, subiecte precum acordul comercial cu Mercosur și extinderea Uniunii către Balcanii de Vest ar putea fi abordate în marja reuniunii.

În paralel, liderii din Balcanii de Vest s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta progresele înregistrate în procesul de aderare, Muntenegru fiind considerat cel mai avansat candidat, cu obiectivul declarat de a deveni stat membru până în 2028.

În acest context complex, summitul de la Bruxelles este privit ca un test major pentru capacitatea Uniunii Europene de a acționa unitar și de a răspunde provocărilor de securitate și economice cu care se confruntă continentul.