Cine este „duhovnicul lui Putin”, sancționat de UE: Gheorghi Șevkunov, clericul din umbra Kremlinului
- Maria Dima
- 15 iunie 2026, 19:07
Vladimir Putin. Sursă foto: en.kremlin.ru
- Cine este Gheorghi Șevkunov
- Un cleric apropiat de Kremlin, cu influență ideologică
- De la mănăstire la Crimeea anexată
- Relația cu Putin: Apropiere veche de peste două decenii
- O figură controversată în contextul războiului din Ucraina
- Tentativă de asasinat revendicată de FSB
- 81 de persoane și entități, vizate de sancțiuni
- Industria dronelor și firme din China, incluse pe listă
- „Flota fantomă” și rețelele de petrol ale Rusiei
- Noi sancțiuni în cazul Aleksei Navalnîi și Republica Moldova
Uniunea Europeană a inclus luni pe lista sa de sancțiuni încă 81 de persoane și entități acuzate de legături cu Rusia și de sprijin indirect pentru războiul din Ucraina.
Printre numele aflate pe noua listă se numără și Gheorghi Șevkunov, un cleric ortodox prezentat frecvent de presa rusă drept „duhovnicul” președintelui Vladimir Putin, potrivit France Presse.
Cine este Gheorghi Șevkunov

Sursa foto: Captură video
Gheorghi Aleksandrovici Șevkunov, cunoscut în ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse sub numele de mitropolitul Tikhon, este unul dintre cei mai influenți clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse și este descris frecvent în presa internațională drept „duhovnicul” sau „confesorul” președintelui Vladimir Putin”.
Relația dintre cei doi datează din anii ’90, iar Șevkunov este considerat o figură apropiată cercurilor de putere de la Kremlin, fără ca acest statut să fie confirmat oficial de Biserica Ortodoxă Rusă sau de administrația prezidențială de la Moscova.
Un cleric apropiat de Kremlin, cu influență ideologică
Șevkunov a devenit cunoscut nu doar ca lider religios, ci și ca figură influentă în zona conservatoare a puterii ruse. În mai multe relatări internaționale, el este prezentat drept un consilier spiritual informal al lui Vladimir Putin și o voce importantă în discursul ideologic al Bisericii Ortodoxe Ruse.
De-a lungul timpului, acesta a fost asociat cu structuri culturale și religioase apropiate statului rus și a fost văzut frecvent în spațiul public alături de lideri politici de la Moscova.
De la mănăstire la Crimeea anexată
În 2023, Gheorghi Șevkunov a fost numit mitropolit de Simferopol și Crimeea, una dintre cele mai sensibile regiuni geopolitice din Europa.
Crimeea a fost anexată de Federația Rusă în 2014, într-un demers nerecunoscut de comunitatea internațională, iar numirea sa în această funcție a fost interpretată în presa internațională drept o consolidare a influenței religioase ruse în teritorii ocupate.
Anterior, Șevkunov a condus Mănăstirea Sretenski din Moscova, un important centru religios și cultural al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Relația cu Putin: Apropiere veche de peste două decenii
Potrivit relatărilor din presa internațională, Șevkunov îl cunoaște pe Vladimir Putin din anii ’90, când cei doi ar fi intrat în contact în cercuri religioase și instituționale din Moscova.
De-a lungul anilor, el a fost văzut în mai multe ocazii alături de președintele rus, inclusiv în deplasări oficiale, ceea ce a alimentat constant speculațiile privind rolul său de consilier spiritual informal.
O figură controversată în contextul războiului din Ucraina
După invazia Rusiei în Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă a fost acuzată în spațiul occidental că susține discursul politic al Kremlinului, iar Șevkunov este menționat frecvent în acest context ca una dintre vocile religioase apropiate de narațiunea oficială a Moscovei.
El a fost inclus în mai multe analize internaționale drept parte a nucleului ideologic care susține pozițiile geopolitice ale Rusiei.
Tentativă de asasinat revendicată de FSB
În 2025, serviciul rus de securitate FSB a anunțat că ar fi dejucat o presupusă tentativă de asasinat împotriva lui Șevkunov, pe care l-a descris ca fiind o persoană apropiată de Vladimir Putin.
Kievul a respins acuzațiile, catalogându-le drept nefondate, potrivit relatărilor internaționale.
81 de persoane și entități, vizate de sancțiuni
În total, Uniunea Europeană a decis sancționarea a 34 de persoane și 47 de entități, măsura făcând parte dintr-un nou pachet de presiune diplomatică și economică asupra Rusiei.
Sancțiunile prevăd înghețarea activelor, interdicții de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene și interzicerea oricărei forme de sprijin financiar.
Industria dronelor și firme din China, incluse pe listă
Pachetul vizează și sectorul militaro-industrial rus, cu sancțiuni aplicate unor producători de drone și companii implicate în lanțul de aprovizionare.
Printre entitățile sancționate se află și două companii din China, Shenzhen Minghuaxin și Xinjiang Richful Lubricant Additive Company, acuzate că ar contribui la susținerea efortului de război al Rusiei.
„Flota fantomă” și rețelele de petrol ale Rusiei
Uniunea Europeană a sancționat și entități implicate în exportul de petrol rusesc prin intermediul așa-numitei „flote fantomă”, utilizată de Moscova pentru a ocoli sancțiunile occidentale.
În acest caz au fost vizate două persoane și 24 de entități implicate în comerțul cu petrol și produse petroliere.
Noi sancțiuni în cazul Aleksei Navalnîi și Republica Moldova
Pachetul de sancțiuni include și măsuri împotriva unor persoane implicate în cazul morții opozantului rus Aleksei Navalnîi, precum și împotriva unor actori acuzați de implicare în tentative de destabilizare a Republicii Moldova.
Printre aceștia se află politicieni și persoane apropiate rețelei lui Ilan Șor, acuzați de ingerințe în procesele electorale și de acțiuni de propagandă și organizare de proteste.