Studiul care le dă fiori și medicilor. Ce s-a descoperit la pacienții cu COVID-19

Studiul care le dă fiori și medicilor. Ce s-a descoperit la pacienții cu COVID-19 Sursa foto. EVZ

Infecția cu noul coronavirus poate afecta creierul, iar cele mai grave cazuri de COVID-19 sunt asociate cu o îmbătrânire a acestuia cu zece ani.

Cercetătorii atrag atenția că și creierul persoanelor care s-au îmbolnăvit de COVID-19 are de suferit din cauza acestei afecțiuni. Potrivit specialiștilor, citați de Reuters, cele mai grave cazuri de infecție cu noul coronavirus au fost asociate cu o afecțiune care are drept consecință un declin mental echivalent cu o îmbătrânire a creierului cu cel puțin zece ani.

Aceste efecte asupra creierului se pot întinde pe parcursul a câtorva luni, susține medicul Adam Hampshire, de la Imperial College London. Acesta a condus un studiu, la care au participat peste 84.000 de persoane, în care au fost analizate efectele pe care le produce coronavirusul asupra creierului uman.

Cercetătorii conduși de medicul Adam Hampshire au analizat rezultatele obţinute de la 84.285 de pacienți care au fost puși să rezolve un test cognitiv numit „Great British Intelligence Test”. Studiul a arătat că apare un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, în rândul pacienţilor internaţi cu COVID-19.

Ne puteți urmări și pe Google News

În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani. Aceste efecte au fost constatate la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani. Concluziile acestor cercetări au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.

„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”;  „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”, au scris cercetătorii într-un raport pe această temă.

Studiul este contestat

Pe de altă parte, rezultatele cercetării coordonate de Adam Hampshire sunt contestate de alți oameni de știință care nu au fost implicați în cercetare. Aceștia atrag atenția că rezultatele studiului nu sunt relevante și ar trebui analizate cu prudență. De asemenea, ei susțin că aceste teste ar trebui continuate pentru obținerea unor date concludente.

„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, a arătat Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh.

Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Acestea sunt folosite pe scară largă pentru a evalua performanțele la pacienții de diferite boli ale creierului, precum Alzheimer şi îi ajută pe medici să monitorizeze tulburările temporare la nivelul encefalului.