Social
Stresul acut afectează capacitatea creierului de a lega amintirile, arată un studiu publicat în Nature
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Stresul acut poate reduce capacitatea creierului de a conecta experiențele din trecut cu informațiile noi, potrivit unui studiu publicat în revista științifică Natura.
Cercetarea oferă o explicație pentru dificultățile pe care multe persoane le întâmpină atunci când trebuie să ia decizii sau să găsească soluții sub presiune.
Studiul a fost realizat de o echipă coordonată de Lars Schwabe și a combinat teste psihologice cu imagistică cerebrală pentru a observa modul în care stresul influențează procesele de memorie și deducție.
Cum funcționează integrarea informațiilor în creier
Creierul uman folosește un proces cognitiv numit „integrare” pentru a lega informații noi de experiențe anterioare. Acest mecanism permite oamenilor să facă inferențe rapide și să interpreteze situații noi pe baza memoriei.
Cercetătorii oferă un exemplu simplu: dacă cineva își amintește că un prieten purta o geacă verde și observă aceeași geacă într-un parc, creierul poate conecta cele două informații și poate deduce că prietenul respectiv se află acolo.
RMN creier / sursa foto: dreamstime.com
Potrivit studiului, această capacitate poate fi afectată în cazul unor tulburări precum anxietatea sau psihoza. În centrul procesului se află hipocampul, regiunea creierului responsabilă pentru memorie și integrarea informațiilor, dar și una dintre cele mai sensibile zone la stres.
Experimentul realizat pe 121 de participanți
În cadrul cercetării au participat 121 de persoane. În prima zi, participanții au memorat perechi de imagini care combinau animale cu fețe umane sau peisaje.
A doua zi, aproximativ jumătate dintre participanți au fost supuși unei situații stresante simulate: un interviu fictiv de angajare, în care au trebuit să își apere calificările pentru un post imaginar și să rezolve exerciții dificile de matematică mentală.
Grupul de control a avut sarcini considerabil mai simple, inclusiv un discurs liber și exerciții matematice ușoare.
Ulterior, toți participanții au primit noi perechi de imagini, în care animalele erau asociate cu forme tridimensionale. Cercetătorii au testat apoi dacă participanții puteau face legătura indirectă între imaginile din prima și a doua zi.
Ce au observat cercetătorii în creierul participanților
Pentru a analiza activitatea cerebrală, echipa a folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), metodă care permite observarea în timp real a activității anumitor regiuni ale creierului.
Rezultatele au arătat că participanții aflați sub stres prezentau o activitate redusă în zonele asociate recuperării experiențelor anterioare.
Practic, atunci când vedeau noile forme 3D, creierul lor nu reactiva la fel de eficient imaginile memorate anterior.
RMN Creier / Sursa foto: dreamstime.com
Brice Kuhl, care nu a participat la studiu, a explicat că în mod normal apare „o scurtă reactivare” a experiențelor anterioare atunci când oamenii învață informații noi.
„Acea scânteie a experienței trecute pare practic absentă la participanții stresați”, a declarat cercetătorul.
De ce sunt importante concluziile studiului
Deși participanții stresați au avut rezultate similare cu grupul de control în testele finale, scanările cerebrale au indicat diferențe clare în modul în care informațiile erau procesate și integrate.
Autorii studiului consideră că imaginile fMRI sunt mai sensibile decât testele comportamentale și pot detecta efectele stresului înainte ca acestea să devină evidente în performanța zilnică.
Cercetătorii spun că următoarea etapă a proiectului va include experimente pe rozătoare pentru a înțelege mai bine mecanismele biologice implicate și pentru a identifica eventuale metode de reducere a efectelor stresului asupra memoriei și procesului decizional
Recomandările noastre
