Unu din patru copii din România este supraponderal sau obez

Un raport publicat de UNICEF arată că, în România, numărul copiilor cu kilograme peste limita normală și în cadrații la categoria de obezitate sau supraponderabilitate a crescut alarmant în ultimii ani. „Când vorbim despre malnutriţie, nu ne mai referim doar la copiii subponderali. Obezitatea este o problemă tot mai îngrijorătoare, care poate afecta sănătatea şi dezvoltarea copiilor. Alimentele ultraprocesate înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele şi proteinele, într-un moment în care nutriţia joacă un rol esenţial în creşterea, dezvoltarea cognitivă şi sănătatea mentală a copiilor”, a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF, într-un comunicat de presă.

Numărul copiilor s-a dublat în ultimele două decenii

Datele arată că, între 2000 și 2022, procentul copiilor români cu vârste între 5 și 19 ani care sunt supraponderali s-a dublat, de la 10% la 23%. În același interval, rata obezității la aceeași categorie a crescut de la 2% la 9%. În schimb, numărul celor subponderali a scăzut de la 6% la 5%.

La nivel global, raportul „Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children” arată că prevalența subponderalității la copiii de 5-19 ani a coborât de la aproape 13% în anul 2000 la 9,2% în 2022. În schimb, obezitatea a urcat de la 3% la 9,4%, depășind pentru prima dată subponderalitatea în toate regiunile lumii, cu excepția Africii subsahariene și a Asiei de Sud.

Conform estimărilor, unul din cinci copii și adolescenți – echivalentul a 391 de milioane – sunt supraponderali, o parte semnificativă dintre ei fiind deja încadrați la categoria obezitate.

Robert Negoiță susține că intrarea în opoziție e cea mai bună variantă pentru PSD. De ce îl susține pe Ilie Bolojan

Nicușor Dan, discuții cu liderii coaliției. Grindeanu: „Susținem continuarea coaliției, cu un alt premier”. Ciprian Ciucu cere ca PSD să își asume guvernarea. Live Text

Consecințele obezității asupra sănătății

Supraponderalitatea este definită printr-o greutate mai mare decât cea considerată sănătoasă raportat la vârstă, sex și înălțime, iar obezitatea reprezintă o formă severă a acestei probleme. Ea este asociată cu riscuri crescute de rezistență la insulină, hipertensiune arterială și afecțiuni grave pe termen lung, precum diabetul de tip 2, boli cardiovasculare și diverse tipuri de cancer.

Raportul UNICEF atrage atenția că mediul alimentar joacă un rol mai important decât deciziile individuale. Produsele ultraprocesate și fast-food, pline de zahăr, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi, domină oferta din magazine și chiar din școli. În plus, marketingul digital permite companiilor alimentare să ajungă cu ușurință la publicul tânăr.

Impactul reclamelor și al mediului alimentar

Un sondaj global realizat în 2024 prin platforma U-Report, pe un eșantion de 64.000 de tineri din 170 de țări, a arătat că 75% dintre respondenți văzuseră reclame la băuturi carbogazoase, snacks-uri sau fast-food în ultima săptămână. Mai mult, 60% dintre ei au recunoscut că aceste reclame le-au crescut dorința de a consuma astfel de produse.

Chiar și în statele afectate de conflicte, 68% dintre tineri au declarat că au fost expuși la publicitatea pentru alimente nesănătoase. UNICEF subliniază că expunerea constantă la acest tip de marketing influențează puternic alegerile copiilor și adolescenților.

Copil. Sursă foto: Freepik

Costurile economice și sociale

Fără intervenții clare de prevenție, supraponderalitatea și obezitatea vor genera costuri uriașe. Raportul avertizează că în Peru, de exemplu, impactul problemelor de sănătate legate de obezitate ar putea depăși 210 miliarde de dolari pe durata vieții celor afectați.

La nivel global, până în 2035, consecințele economice sunt estimate la peste 4 trilioane de dolari anual. Aceste sume includ cheltuieli medicale directe și pierderi economice asociate cu reducerea productivității.

Cum sunt definite aceste categorii de greutate

Raportul UNICEF pe 2025 se bazează pe informații din peste 190 de țări și integrează sondaje la nivel de gospodării, date administrative, estimări modelate și măsurători directe. Datele pentru perioada 2000-2022 au fost centralizate prin Non-Communicable Disease Risk Factor Collaboration (NCD-RisC).

Categoriile de supraponderalitate, obezitate și subponderalitate sunt definite în funcție de indicele de masă corporală (IMC). Conform standardelor OMS, pentru copiii de 5-19 ani:

• supraponderalitatea este definită ca un IMC cu o abatere standard peste mediană,

• obezitatea înseamnă un IMC cu două deviații standard peste mediană,

• subponderalitatea corespunde unui IMC cu mai puțin de două deviații standard sub mediană.