Scandalul dintre Vasile Dîncu și Ligia Deca poate crea o criză constituțională. Consecințele legale și politice

Scandalul dintre Vasile Dîncu și Ligia Deca poate crea o criză constituțională. Consecințele legale și politiceVasile Dincu / Sursa foto: arhiva EVZ

Disputa dintre Vasile Dîncu, vicepreședintele PSD, și Ligia Deca, ministrul Educației, continuă. Totul a pornit în momentul în care ministrul l-a acuzat pe secretarului de stat Florin Lixandru că ar fi făcut unele gesturi împotriva redactării noilor legi propuse în cadrul ministerului. Deca i-a retras secretarului de stat atribuțiile, însă, în urma unei discuții în coaliție, i-a dat înapoi o parte dintre acestea. Dîncu nu a fost mulțumit și continuă atacul împotriva ministrului, aducând în discuție chiar și demisia.

Vasile Dîncu continuă disputa cu Ligia Deca. Vicepreședintele PSD îi cere ministrului Educației cedarea de atribuții și susține că partidul social-democrat ar putea chiar să îi ceară demisia. În acest conflict există consecințe politice, însă și legale, mai presus de orgolii și afinități.

Legea spune că „Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică”, potrivit articolului 102, alin. 3 din Constituție. Funcția de „secretar de stat” este prevăzută la nivel infraconstituțional, prin lege organică. În cazul lui Florin Lixandru, se aplică Codul Administrativ (OUG 57/2019). Articolul 59 din acest cod prevede următoarele:

„(1) În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat, potrivit actului normativ de înfiinţare, respectiv de organizare şi funcţionare a ministerului, după caz.

[...]

(3) Secretarii de stat şi subsecretarii de stat exercită atribuţiile stabilite prin actul normativ prevăzut la alin. (1), precum şi alte atribuţii delegate prin ordin al ministrului.”

Articolul 62 din Codul Administrativ spune că organizarea și funcționarea Ministerului Educației sunt reglementate prin hotărâre a guvernului. Dacă ne uităm la articolul 14 din Hotărârea nr. 369 din 29 martie 2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, acesta precizează că „în cadrul Ministerului Educației își desfășoară activitatea 5 secretari de stat și 2 subsecretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.” Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „atribuțiile și responsabilitățile secretarilor de stat, precum și ale subsecretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației”.

Consecințele legale și politice în scandalul Dîncu - Deca

În ciuda acuzațiilor aduse de Vasile Dîncu, legea spune că secretarii de stat sunt puși și eliberați din funcție prin decizia prim-ministrului, însă ministrul are libertatea de a decide ce atribuții are fiecare în parte. Potrivit Hotărârii nr. 369 din 29 martie 2021, ministrul nu este obligat să delege atribuții secretarilor de stat. El poate să exercite singur atribuțiile, iar secretarii de stat să aibă alte sarcini. Obligația secretarilor de stat, din punct de vedere legal, este să sprijine activitatea ministrului.

Coaliția de guvernare poate să se implice doar în desemnarea persoanei care va ocupa funcția de secretar de stat. În cazul în care implicarea este mai mare, se poate considera că Ministerul Educației este condus de o altă persoană și nu de către ministru. Astfel de acțiuni contravin prevederilor legale.

Pe lângă consecințele legale, există și politice. Modul în care a acționat Vasile Dîncu la deciziile ministrul Ligia Deca produce un dezechilibru în coaliția de guvernare. Împărțirea ministerelor între PSD și PNL este inutilă dacă un social-democrat ia atribuțiile unui ministru liberal și le transferă secretarului de stat.

Modul în care acționează Vasile Dîncu ar putea fi un atac direct la adresa președintelui Klaus Iohannis, asta după ce șeful de stat a promovat reforma Ministerului Educației. O luptă de orgolii s-ar putea transforma într-o criză constituțională, notează știripesurse.ro.