Bani, pușculiță. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
În primul trimestru al anului 2025, românii au achiziționat cu aproximativ 65% mai mult aur decât în aceeași perioadă din 2024, reflectând un interes crescut pentru investițiile în acest metal prețios. Această tendință vine pe fondul volatilității pieței financiare globale și a temerilor legate de inflație.
Potrivit Tavex România, unul dintre cei mai mari comercianți de aur de investiții din Europa de Nord, această creștere este rezultatul unei maturizări a pieței locale, unde tot mai mulți investitori decid să includă aurul în portofoliile lor.
"Românii au început să înțeleagă că aurul este o investiție de lungă durată, nu doar un activ de refugiu în vremuri de criză.
Creșterea semnificativă a prețului aurului din ultimul an a fost un factor esențial în această tendință", a declarat Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
Fluctuațiile prețului aurului
În luna aprilie, prețul aurului a cunoscut o volatilitate accentuată, oscilând între un record istoric de 3.163 de dolari pe uncie troy și 2.960 de dolari pe uncie troy, marcând o variație de peste 6% într-un interval de doar o săptămână.
Această instabilitate a fost influențată de declarațiile președintelui Donald Trump, care a propus o serie de tarife asupra importurilor în SUA pentru a acoperi deficitul bugetar de aproape două trilioane de dolari.
"Piața aurului este extrem de sensibilă la evenimentele geopolitice și la deciziile economice ale marilor puteri.
Discursul agresiv al lui Trump privind taxele vamale și politica monetară a avut un impact considerabil asupra prețului aurului", arată analiza Tavex România.
Aur. Sursa foto: unsplash.com
Poziția BNR în privința rezervelor de Aur
Spre deosebire de Polonia, Cehia și Ungaria, care și-au extins rezervele de aur în ultimul an, BNR a rămas precaută în ceea ce privește achizițiile suplimentare.
România deține în prezent 103,6 tone de aur, reprezentând 9,5% din totalul rezervelor BNR, în timp ce Polonia a cumpărat 103 tone de aur și și-a majorat ponderea rezervelor de aur la aproape 21%.
Potrivit unui răspuns oficial al BNR către economistul Daniel Voloscsuk, strategia băncii centrale este de a asigura lichiditatea pieței financiare, în special a pieței valutare.
Astfel, BNR a menținut cursul EUR/RON aproape constant, în jurul valorii de 4,97, ceea ce i-a permis să evite fluctuații majore ale monedei naționale.
"Decizia BNR de a nu investi masiv în aur este motivată de necesitatea menținerii stabilității financiare pe termen scurt, dar pe termen lung ar putea limita protecția economiei împotriva inflației", explică analiza Tavex.
Vânzări de bijuterii
Pe de o parte, creșterea prețului aurului a determinat românii să cumpere mai mult aur de investiții.
Pe de altă parte, vânzările de aur sub formă de bijuterii au crescut considerabil, cu 170% în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
"Românii care vând aur în această perioadă sunt în principal cei care dețin bijuterii, nu investitorii. Aceasta indică o înțelegere mai profundă a aurului ca activ de portofoliu, nu doar ca obiect de valoare sentimentală", a adăugat Victor Dima.
Sistemul Bretton Woods
Analiza face referire la Acordul de la Bretton Woods, semnat în 1944, care a instituit cursuri de schimb fixe între valute, stabilind dolarul american ca monedă de referință și fixându-l la 35 de dolari pentru o uncie de aur.
Acest sistem a funcționat până în 1971, când președintele Richard Nixon a eliminat convertibilitatea dolarului în aur, generând o schimbare fundamentală în economia globală.
În prezent, economistul Stephen Miran, consilier pe politici economice al lui Donald Trump, susține că dolarul american este supraevaluat și că acest lucru afectează competitivitatea exporturilor SUA.
Printre soluțiile propuse pentru reducerea datoriei publice americane, Miran sugerează:
- Negocierea devalorizării dolarului cu țări precum Japonia, Marea Britanie, Luxemburg și Belgia
- Reducerea prezenței militare americane în țările partenere strategice
- Restructurarea datoriei publice prin extinderea maturității obligațiunilor
"Aceste măsuri ar putea contribui la reducerea riscului ca SUA să intre într-o spirală a datoriei, încercând să mențină dolarul ca monedă de rezervă internațională", subliniază analiza Tavex.
