România și Ungaria, în fața Visa Waiver. Strategia de la Budapesta care a convins SUA

Visa Waiver . Sursa foto: MAE

România a fost exclusă din Programul Visa Waiver  (VWP)) la doar patru luni după includerea sa provizorie, din cauza problemelor de securitate și a unei rate ridicate de refuzuri de viză, în timp ce Ungaria și-a recâștigat statutul complet în program datorită reformelor implementate. Bulgaria, deși face progrese, rămâne în afara VWP până în 2026.

„Menținerea standardelor ridicate ale programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională”, a declarat secretarul adjunct al Departamentului de Securitate Internă al SUA (DHS), Tricia McLaughlin.

Ce este Visa Waiver și de ce contează pentru Europa de Est

Programul Visa Waiver , administrat de DHS în consultare cu Departamentul de Stat al SUA, permite cetățenilor a 41 de țări să călătorească în Statele Unite pentru turism sau afaceri până la 90 de zile fără viză, folosind doar autorizația electronică ESTA (Electronic System for Travel Authorization).

Pentru a fi eligibile, țările trebuie să îndeplinească criterii stricte: o rată de refuz a vizelor sub 3%, reciprocitate în acordarea vizelor, schimb de date biometrice și de securitate, precum și măsuri robuste împotriva terorismului și crimei organizate.

Pentru Europa de Est, VWP este un simbol al integrării în NATO și UE.  „VWP nu este doar despre călătorii, ci despre încredere reciprocă în securitate”, declara  fostul ambasador al SUA la București, Kathleen Kavalec.

România, Bulgaria și Ungaria, toate membre UE, au fost ținte pentru includere, dar progresele variază din cauza diferențelor în reforme și contexte geopolitice.

De ce a fost exclusă România din VWP

România a fost inclusă provizoriu în VWP la 9 ianuarie 2025, dar pe 25 martie 2025, DHS a suspendat implementarea pentru o revizuire a securității. Pe 2 mai 2025, DHS a anulat desemnarea, efectivă de la 1 iunie 2025.

„România nu a îndeplinit pe deplin cerințele de reciprocitate și securitate”, a precizat DHS, indicând o rată de refuz a vizelor B-1/B-2 de 4-5% în 2024, peste pragul de 3%. Problemele includ corupția, crima organizată și lipsa reciprocității depline pentru vizele de lungă durată.

„Menținerea standardelor ridicate ale programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională”, a declarat secretarul adjunct DHS, Tricia McLaughlin. „Suntem recunoscători pentru parteneriatul strâns al României, care poate fi reconsiderată în viitor”, a adăugat ea.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat: „Regretăm decizia, România a îndeplinit toate cerințele”. Excluderea afectează peste 500.000 de români care călătoresc anual în SUA, impunând vize cu costuri de 185 de dolari și interviuri la ambasade.

Ungaria, reintrodusă în VWP: Reformele care au convins SUA

Ungaria a fost reintrodusă complet în VWP pe 16 septembrie 2025, efectiv din 30 septembrie, după restricții impuse în august 2023 din cauza vulnerabilităților din procesul de acordare a cetățeniei (2011-2020). „Guvernul ungar a luat măsuri pentru a remedia vulnerabilitățile de securitate”, a anunțat Ambasada SUA la Budapesta. Reformele includ verificări biometrice complete și sisteme API și PNR, reducând rata de refuz a vizelor sub 3%.

„Cetățenii maghiari pot călători din nou simplu, fără viză, în Statele Unite”, a declarat ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, adăugând că ESTA permite intrări multiple timp de doi ani: „Aceasta este o altă realizare serioasă de la inaugurarea președintelui Trump”. Premierul Viktor Orbán a scris pe rețele: „Din nou fără viză în America, așa cum se cuvine pentru două popoare prietene”.

„Între Statele Unite și Ungaria există un parteneriat de securitate strâns, iar acest angajament se reflectă și în pașii pe care Ungaria i-a făcut”, a declarat Tricia McLaughlin, subsecretar adjunct. Decizia facilitează peste 200.000 de călătorii anuale și coincide cu lansarea unei rute aeriene directe Budapesta-Philadelphia din mai 2026.

De ce Bulgaria așteaptă până în 2026

Bulgaria nu a fost inclusă în VWP, dar țintește aderarea în 2026. „Suntem aproape, dar mai avem de lucru la securitatea frontierelor”, a declarat ministrul bulgar de Externe, Ivan Kondov. Rata de refuz a vizelor a scăzut sub 3% în 2024, iar aderarea parțială la Schengen (martie 2024) și intrarea în zona euro (2026) întăresc poziția Bulgariei. Totuși, DHS cere verificări suplimentare privind crima organizată transfrontalieră.

„Bulgaria merită în program, dar trebuie să demonstreze sustenabilitate”, a comentat ambasadorul SUA la Sofia, Kenneth Merten. Aproximativ 100.000 de bulgari sunt afectați anual de costurile vizelor.