Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Tot mai multe țări încearcă să schimbe programul de lucru pentru a crește eficiența angajaților și a îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea personală. În acest context, două modele se află în atenția publică: săptămâna de muncă de patru zile și ziua de muncă de 13 ore. Unele țări au început deja să implementeze sau să testeze aceste modele, în special în companii și sectoare unde flexibilitatea și productivitatea pot fi optimizate.
Un studiu de amploare a fost realizat în Australia, Canada, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Irlanda și Statele Unite, unde aproape 3.000 de persoane din 141 de companii au participat la un test la scară largă. Participanții au lucrat cu aproximativ cinci ore mai puțin pe săptămână, menținând același salariu, în timp ce un grup de control și-a păstrat programul obișnuit.
Săptămâna de lucru de patru zile. Reacția angajaților, după un test de șase luni
După șase luni, angajații care au lucrat patru zile pe săptămână au raportat o oboseală semnificativ mai mică, cu o scădere a sentimentelor de epuizare profesională. Satisfacția la locul de muncă a crescut considerabil, iar mulți s-au simțit mai echilibrați mental. De asemenea, s-a observat o ușoară îmbunătățire a condiției fizice. Aceste rezultate au fost absente în grupul care și-a menținut programul de lucru clasic.
Reducerea orelor nu doar a diminuat oboseala, ci a stimulat și motivația. „Angajații au fost mai productivi și mai puțin stresați, datorită încrederii sporite în mediul de lucru, calității somnului și autonomiei crescute. Companiile au optimizat procesele prin reducerea ședințelor inutile și clarificarea responsabilităților, astfel încât sarcinile au fost realizate mai eficient. Ziua liberă suplimentară a fost folosită cu înțelepciune de angajați”, se arată în studiul publicat de focus.de.
Pe termen lung, efectele pozitive au persistat peste un an, menținându-se bunăstarea și reducerea epuizării profesionale. „Totuși, anumite categorii, precum angajații din companii mari, părinții cu copii școlari, femeile și membrii minorităților, au redus mai puțin programul de lucru. Impactul major a fost în sănătatea mentală și satisfacția profesională, mai ales atunci când angajații au avut libertatea de a-și stabili singuri programul”, mai arată studiul.
Cum arată săptămâna de lucru de patru zile în Europa
Angajați. Sursa foto: dreamstime.com
În Europa, săptămâna de patru zile este încă o excepție, dar se dezvoltă rapid:
-Islanda a implementat cu succes modele de săptămână de lucru redusă în sectorul public.
-Belgia permite comprimarea săptămânii, cu zile mai lungi dar mai puține zile lucrătoare.
-Marea Britanie promovează proiecte pilot în acest sens.
În Germania, aproximativ 11% dintre companii oferă această opțiune, mai ales în sectoarele IT, sănătate, servicii și meserii, sub formă de proiecte pilot. Un studiu al Universității din Münster, care a monitorizat 45 de companii pe parcursul a șase luni, a arătat o creștere a satisfacției față de viață și o reducere a stresului, însoțite de scăderea zilelor de concediu medical. „Participanții au raportat mai multă mișcare, somn mai bun și un echilibru mai bun între muncă și viața personală”, a spus Julia Backmann, coordonatorul studiului.
Săptămână de lucru de patru zile în România
În România, aproape 47% dintre angajați și-ar dori săptămâna de lucru de patru zile, conform unui sondaj recent. Mai multe companii au testat deja această opțiune, iar au existat și încercări legislative, deși legislația actuală permite deja anumite forme flexibile de program, cum ar fi distribuirea inegală a orelor și săptămâna comprimată.
Sunt mai multe variante, printre care reducerea totală la 32 de ore efective pe săptămână, oferind o zi liberă suplimentară; săptămâna de 4,5 zile, cu jumătate de zi liberă periodic; sau săptămâna comprimată, cu 10 ore de muncă pe zi în patru zile și zi liberă în plus. Implementarea acestor modele trebuie să respecte reglementările legale din Codul Muncii privind timpul minim de odihnă între zilele de muncă.
Ziua de muncă de 13 ore, model propus în Grecia
Sursa foto: Pixabay
Pe de altă parte, un model radical diferit propus recent vine din Grecia, unde guvernul pregătește o reformă a pieței muncii care permite zile de muncă de până la 13 ore și o săptămână flexibilă, inclusiv posibilitatea de a lucra patru zile pe săptămână fără reducerea volumului total de muncă. Această măsură are ca scop combaterea crizei de personal din sectoare precum turismul și ospitalitatea.
Conform proiectului propus de ministrul Muncii și Protecției Sociale Niki Kerameos timpul standard săptămânal rămâne de 40 de ore, dar se pot adăuga până la 8 ore suplimentare pe săptămână, astfel încât săptămânile pot alterna între zile mai lungi și săptămâni mai scurte. Orele suplimentare vor fi compensate cu un spor salarial de 40%. Flexibilitatea se aplică pe o perioadă trimestrială, iar numărul maxim de ore suplimentare este limitat la 150 pe an.
„Această redistribuire a timpului de lucru permite angajaților să-și organizeze mai bine timpul liber”, se arată în proiect. Sindicatele critică măsura, considerând că orele lungi afectează sănătatea și viața personală. „Mai mult, măsura vine după alte modificări controversate, cum ar fi extinderea săptămânii de lucru la șase zile și creșterea limitelor maxime legale de muncă”, a spus Christos Goulas, reprezentant sindical, citat de presa elenă.
