Birou studenți. Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un sondaj realizat de Genesis Property arată că Generația Z redefinește modul în care este perceput spațiul de lucru, preferând tot mai mult un model flexibil, în care biroul nu mai este un loc fix, ci un ecosistem adaptabil pe parcursul zilei.
Generația Z nu mai vrea să stea la birou
Potrivit datelor, aproape 58% dintre angajații din Generația Z din România spun că stilul de lucru care li se potrivește cel mai bine presupune alternarea spațiului de lucru în decursul unei zile, atât între diferite zone din cadrul biroului, cât și între birou și alte locații. În prezent însă, doar 3 din 10 angajați afirmă că au posibilitatea reală de a lucra astfel, ceea ce evidențiază un decalaj între așteptări și infrastructura de lucru disponibilă.
Tendința reflectă o schimbare mai amplă în comportamentul profesional al tinerilor, pentru care flexibilitatea nu mai este un beneficiu opțional, ci o condiție esențială pentru productivitate și echilibru. În acest context, companiile sunt împinse să regândească spațiile de birouri ca ecosisteme complexe, capabile să integreze zone multiple de activitate: colaborare, concentrare, socializare și recuperare a energiei.
Ideea de spațiu fix dispare
Schimbarea este vizibilă și în modul în care tinerii își definesc nevoile zilnice la locul de muncă. Aproape 6 din 10 își doresc libertatea de a lucra dinamic, de oriunde în cadrul biroului, iar 35% spun că vor să își poată ajusta activitatea în funcție de starea de moment, nivelul de energie și nevoia de colaborare. Datele sugerează că pentru Generația Z, ideea de spațiu fix este înlocuită treptat de una fluidă, adaptată ritmului individual de lucru.
„Hiperflexibilitatea Gen Z transformă rolul și arhitectura biroului, dintr-un simplu spațiu standardizat într-un ecosistem flexibil, adaptat viitorului muncii. Pentru angajații tineri, flexibilitatea nu înseamnă absența biroului, ci libertatea de a folosi spațiul de lucru într-un mod care susține creativitatea, energia, echilibrul, mai ales, colaborarea și dezvoltarea profesională.
Observăm o nevoie tot mai mare pentru medii de lucru care permit alternarea naturală între concentrare individuală, interacțiune și dezvoltare profesională. În acest context, biroul devine un catalizator pentru dinamica între multiple tipuri de activități și experiențe”, spune Elena Panait, Head of Leasing & ComYunitY la Genesis Property.
Generația Z vrea spațiu verde lângă birou
Percepția asupra rolului biroului se schimbă vizibil. Pentru 40% dintre respondenți, acesta reprezintă un spațiu care oferă energie și o experiență diferită față de lucrul de acasă, în timp ce 32,5% îl văd ca pe un mediu dedicat colaborării și interacțiunii. Tendința confirmă tranziția de la biroul tradițional la unul centrat pe experiențe și relații profesionale.
În perspectivă, 62,5% dintre tinerii Generația Z consideră că biroul trebuie să evolueze către o flexibilitate tot mai mare, astfel încât să susțină atât stilurile individuale de lucru, cât și colaborarea și conectarea în echipă.
Elementele de infrastructură considerate esențiale reflectă această schimbare: zonele verzi și spațiile de relaxare sunt prioritare pentru 52,5% dintre respondenți, urmate de campusurile multifuncționale cu facilități adiacente precum cafenele, zone sportive sau de socializare (40%) și de spațiile dedicate de focus și deep work (37,5%).
De asemenea, 3 din 10 respondenți indică nevoia de spații modulare și zone informale de lucru, în timp ce 25% consideră că tendința către activity-based workplace va continua să crească. În ansamblu, datele arată că noua generație nu mai privește biroul doar ca pe un loc de livrare a sarcinilor, ci ca pe un „mediu care contribuie activ la regenerare, conexiune și dezvoltare profesională”.
Sondajul Genesis Property privind modul de lucru în 2026 a fost realizat online la începutul acestui an, pe un eșantion de 1.146 de utilizatori de internet din România. Dintre aceștia, peste 53% sunt bărbați, 76% sunt angajați fără funcții de conducere, iar aproape 33% au un venit net de peste 6.000 de lei.
Recomandările noastre
