„Zahăr” descoperit în spațiu. Ce legătură are cu apariția vieții

„Zahăr” descoperit în spațiu. Ce legătură are cu apariția viețiimolecula de zahar in spatiu / sursa foto: arhiva EVZ

Astronomii au identificat pentru prima dată eritruloza, un zahăr cu patru atomi de carbon, în mediul interstelar, într-un nor de gaz și praf aflat în apropierea centrului Căii Lactee, la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ. Descoperirea, publicată în iulie 2026 în revista Nature Astronomy, oferă noi indicii despre modul în care moleculele organice necesare apariției vieții s-ar fi putut forma înainte de nașterea sistemelor planetare.

Molecula a fost detectată în norul molecular G+0.693−0.027, folosind observații realizate cu radiotelescoapele Yebes de 40 de metri și IRAM de 30 de metri, din Spania. Cercetătorii au identificat eritruloza analizând semnătura sa spectroscopică și comparând semnalul observat în spațiu cu date obținute în laborator.

De ce este importantă descoperirea

Eritruloza nu este zahărul de masă pe care îl folosim în alimentație și nici nu este considerată, în sine, o moleculă indispensabilă vieții. Importanța sa vine din faptul că demonstrează că zahăruri relativ complexe se pot forma în spațiul dintre stele, în regiuni care preced formarea stelelor și planetelor.

Cercetătorii consideră că eritruloza se poate forma pe suprafața granulelor de praf interstelar acoperite de gheață, prin reacții chimice pornind de la molecule mai simple. Modelele astro-chimice indică faptul că glicolaldehida și etilenglicolul pot participa la formarea acestei molecule cu patru atomi de carbon.

Descoperirea este relevantă pentru una dintre marile întrebări ale științei: cum au apărut primele molecule care au făcut posibilă viața pe Pământ?

Legătura dintre zaharuri și apariția vieții

Zaharurile au un rol important în biologie. Unele sunt folosite de celule ca sursă de energie, în timp ce alte zaharuri intră în structura moleculelor care stochează și transmit informația genetică.

Un exemplu esențial este riboza, un zahăr cu cinci atomi de carbon care face parte din ARN. În cercetările privind originile vieții, ARN-ul este important deoarece poate atât să stocheze informație genetică, cât și să participe la anumite reacții chimice.

Noua descoperire nu arată că viața a existat în spațiu și nici că eritruloza a fost direct responsabilă pentru apariția vieții. Ea arată însă că un ingredient chimic relevant pentru chimia prebiotică poate apărea în mediul interstelar.

Cercetătorii au arătat că eritruloza poate trece, în anumite condiții, către alte forme de zaharuri, ceea ce o face interesantă pentru studiul reacțiilor chimice care ar fi putut preceda apariția primelor sisteme biologice.

Nu este primul „zahăr” găsit în spațiu

Descoperirea trebuie pusă în contextul unor observații mai vechi. În 2012, astronomii au identificat glicolaldehidă în apropierea unei stele tinere asemănătoare Soarelui, IRAS 16293-2422, folosind observatorul ALMA. Molecula este considerată un precursor important pentru formarea unor compuși organici mai complecși.

Există însă o diferență importantă. Glicolaldehida are doar doi atomi de carbon și este descrisă uneori drept o moleculă asemănătoare unui zahăr, dar nu este clasificată formal drept un zahăr propriu-zis în sensul utilizat de cercetători pentru această descoperire.

Eritruloza are patru atomi de carbon și reprezintă prima identificare confirmată a unui zahăr propriu-zis în mediul interstelar.

Ce știm despre zaharurile din asteroizi

Un alt indiciu important vine din interiorul Sistemului Solar. În 2019, NASA a anunțat identificarea ribozei și a altor zaharuri în doi meteoriți bogați în carbon. Printre acestea se afla riboza, componentă esențială a ARN-ului.

Asteroid

Asteroid. Sursa foto: Wikipedia

Cercetarea a susținut ipoteza potrivit căreia asteroizii ar fi putut produce sau transporta unele dintre moleculele necesare chimiei prebiotice pe Pământul timpuriu.

Mai recent, probele aduse pe Pământ de misiunea NASA OSIRIS-REx de pe asteroidul Bennu au oferit, de asemenea, dovezi privind prezența unor zaharuri importante din punct de vedere biologic, inclusiv riboză și glucoză. Aceste rezultate au alimentat cercetările privind posibilitatea ca o parte dintre ingredientele chimice ale vieții să fi existat în materialul din care s-a format Sistemul Solar.

S-ar fi putut forma ingredientele vieții înaintea Pământului?

Una dintre ipotezele urmărite de cercetători este că o parte din chimia necesară apariției vieții nu a început pe Pământ, ci în spațiul interstelar.

Norii de gaz și praf din care se nasc stelele conțin numeroase molecule organice. Dacă astfel de compuși se formează înaintea planetelor, ei pot ajunge ulterior în materialul care formează asteroizi, comete și planete.

În acest scenariu, Pământul timpuriu ar fi putut primi o parte dintre aceste molecule prin impacturile cu asteroizi și comete. Descoperirea eritrulozei nu demonstrează că acesta a fost traseul prin care a apărut viața, dar arată că una dintre etapele chimice presupuse de acest scenariu este posibilă.

Ce urmează pentru cercetători

Echipa care a făcut descoperirea vrea să caute și alte zaharuri în mediul interstelar și să determine mai precis modul în care acestea se formează și se transformă.

Un obiectiv important este identificarea unor molecule și mai complexe, care ar putea clarifica dacă reacțiile chimice observate în spațiu pot produce o gamă mai largă de compuși implicați în chimia prebiotică.