Călin Georgescu. Sursa foto: Facebook/Călin Georgescu
Din cuprinsul articolului
După 1989, o serie de biografii influente din diplomație, informații militare și mediul tehnic-economic s-au atins și s-au înnodat în puncte-cheie, iar capătul firului duce constant spre Londra. Sergiu Celac (fost traducător al lui Nicolae Ceaușescu și primul ministru de Externe post-decembrist), generalul Gheorghe Rotaru (fost șef al DGIA), Călin Georgescu (fost candidat la Președinție) și Bogdan Văcușta (fost ofițer DGIA) apar într-o cronologie care explică felul în care deciziile timpurii au produs efecte de durată.
Startul post-Revoluție: SIE, numiri diplomatice și „primenirea” ambasadelor
Imediat după Revoluția din decembrie ’89, la conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE) a fost numit generalul Mihai Caraman – același care, în anii ’70, reușise penetrarea NATO în beneficiul Pactului de la Varșovia, din care făceau parte România și URSS. În cei doi ani în care a condus SIE, până la înlocuirea sa la presiunea partenerilor occidentali ai României, scandalizați de decizia președintelui Ion Iliescu, Caraman a avut un cuvânt greu de spus în stabilirea diplomaților trimiși în principalele capitale occidentale.
Lista fusese schițată chiar în primele luni ale lui 1990, cu implicarea ministrului de Externe de atunci, Sergiu Celac, și, desigur, a președintelui Ion Iliescu. Printre misiunile „primenite” s-a numărat și Ambasada României la Londra: postul de ambasador a revenit chiar lui Sergiu Celac, iar funcția de atașat militar, aero și naval i-a fost atribuită generalului Gheorghe Rotaru.
Londra, nodul comun: Rotaru, Romtehnica și studiile lui Georgescu
Înainte de numirea ca atașat militar, Gheorghe Rotaru era deja la Londra: în 1988–1989 a fost reprezentant al ICE Romtehnica, după ce, în 1986–1987, ocupase aceeași poziție la Cairo. Un detaliu relevant: în intervalul în care Rotaru activa ca reprezentant Romtehnica în capitala britanică, Călin Georgescu se afla la studii în Marea Britanie. Conform biografiei publicate pe site-ul ONU, „După absolvirea facultății în 1986, a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite.” Informația nu apare însă în CV-ul oficial al lui Călin Georgescu de pe site-ul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București – Centrul universitar Pitești.
În perioada în care servea ca atașat militar, Rotaru a absolvit un curs postuniversitar de studii strategice la Academia Diplomatică din cadrul Westminster University, Londra (1992).
„Ambasadorul-mentor”: Sergiu Celac și formarea lui Călin Georgescu
În decembrie 1990, Sergiu Celac a preluat oficial funcția de ambasador al României la Londra. Surse și investigații arată o relație profesională foarte strânsă între Celac și Călin Georgescu: site-ul de investigații Captura.ro a descris faptul că traducătorul lui Nicolae Ceaușescu a funcționat ca un veritabil mentor pentru Georgescu. Biografiile lor se ating în mai multe puncte: la începutul anilor ’90, Călin Georgescu a urmat „stagii de formare și specializare în strategii de dezvoltare durabilă și politici de mediu” în Marea Britanie – perioadă în care Sergiu Celac era ambasador acreditat la Londra.
În anul 2000, traiectoriile se reașază în centrala Ministerului Afacerilor Externe. Sergiu Celac era, din 1996, ambasador cu însărcinări speciale al MAE, cu misiuni la ONU și în regiuni sensibile precum Balcanii, Asia Centrală, Caucaz sau Orientul Mijlociu. În același interval (2000–2003), Călin Georgescu a condus Direcția Organizații Economice din MAE, fiind adus în minister de Mircea Geoană, pe atunci ministru de Externe. Specializat în birocrația instituțională a ONU, Sergiu Celac a făcut echipă cu Georgescu la mai multe conferințe internaționale.
Tot în 2000, apare și componenta privată comună: Emission Control SA, firmă de consultanță tehnică pe probleme de mediu, înregistrată în iulie 2000, avându-i printre fondatori pe Sergiu Celac și Călin Georgescu. Georgescu a figurat în acționariat circa cinci luni (până în noiembrie 2000), în timp ce Sergiu Celac a rămas în documentele societății până în 2005.
Sergiu Celac. Sursă foto: Captură video
1999–2005: Rotaru la DGIA, dosarul „Petrov” și schimbarea de gardă
În 1999, Gheorghe Rotaru devine șeful DGIA, serviciul secret al Armatei. Finalul mandatului (2005) coincide cu trecerea sa în rezervă, decisă de președintele Traian Băsescu. Contextul ruperii relației este însă mai vechi: spre final de septembrie 2004, candidatul Băsescu acuza DGIA de implicare în lupta politică – citatul din debut rămâne emblematic. Pe fundal se afla îngrijorarea că dosarul său de colaborator, în care ar fi avut nume de cod „Petrov”, ar putea ieși la lumină și i-ar putea afecta șansele electorale.
Conform dezvăluirilor lui Mugur Ciuvică din 2006, prin Adresa nr. DGZ-S/92 din 28 iulie 2004, general-locotenent Gheorghe Rotaru, șeful DGIA, îi solicită generalului de brigadă Gheorghe Nicolaescu, șeful Direcției Siguranță Militară, identificarea în arhiva MApN a documentelor privind colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea. Nicolaescu răspunde prin Adresa nr. 0860 din 16 august 2004, confirmând că Traian Băsescu a colaborat cu Direcția a IV-a a Securității (Contrainformațiile Militare). Informațiile nu au devenit publice la acel moment; notele semnate de Traian Băsescu au rămas în arhiva DGIA, iar candidatul a fost ales președinte al României.
După trecerea în rezervă, generalul Rotaru fondează, împreună cu finul său, Radu Mihai Mărgineanu, compania Compatible Systems International SRL, cu capital social 50%–50%. Domeniul: afaceri cu tehnică militară, prin utilizarea unei companii din… Anglia.
În 2012, pe fondul suspendării președintelui Traian Băsescu – „lovitura constituțională” operată de USL (PSD + PNL) – Crin Antonescu devine președinte interimar. În acea perioadă, Gheorghe Rotaru revine într-o funcție publică: consilier pentru apărare și securitate națională al lui Antonescu. Vârful de lance al demersului politic din 2012 a fost omul de afaceri Dinu Patriciu, despre care fostul director SIE și consilier prezidențial Ioan Talpeș afirma că avea o relație apropiată cu generalul Mihai Caraman.
Bogdan Văcușta în DGIA: „relația Marea Britanie”, misiuni clasificate și conexiuni rusești
În 2002, Bogdan Văcușta absolvă Academia de Informații „Mihai Viteazul” a SRI. Nu intră în SRI, ci este încadrat în DGIA, „pe loc rezervat”, conform surselor din mediul militar; Ministerul Apărării Naționale a confirmat pentru Digi24.ro că Văcușta a fost ofițer DGIA în perioada 2002–2015. Primul său șef în Direcție a fost generalul Gheorghe Rotaru, iar ulterior Văcușta capătă roluri majore în mandatul generalului Marian Hăpău, și el fost director DGIA. Surse militare au sintetizat traseul astfel: Văcușta „a lucrat foarte mult pe relația… Marea Britanie. „A fost folosit în misiuni ultrasecrete. El a fost în legatură cu rușii și a fost folosit in misiuni la Londra. Are legături multiple” ne-au precizat sursele militare sus-menționate.
La capitolul concret, o investigație „Adevărul” a detaliat că, pe când era ofițer DGIA/MApN, Bogdan Văcușta a locuit o perioadă la Londra și a înființat, la 27 septembrie 2013, firma Elco Management Ltd, cu adresa de corespondență 124 Baker Street, London W1U 6TY – pas incompatibil cu legea românească, ce interzice militarilor activi deținerea de societăți comerciale. Compania a fost dizolvată în martie 2016.
Tot online este disponibilă o fotografie cu Văcușta din aprilie 2013, la Horasis Global Russia Business Meeting, Limassol (Cipru), unde a fost menționat ca manager al Elco Construct din Turkmenistan. În broșura evenimentului apare și un citat al său, într-un dialog pornit de la observația lui Mikhail Gurfinkel, Chief Development Officer Americas, Basic Element, SUA: „Poziția noastră de lideră în exporturile de țiței și gaze nu este sigură pentru că lumea trece la consumul de GPL și gaze de șist”, după care Bogdan Văcușta a continuat: „Rusia trebuie să faciliteze accesul extern la exploatarea țițeiului pentru a contrabalansa această tendință”.
De la „Pământul Strămoșesc” la BNR: apropierea de Georgescu și reorientarea profesională
După 2015, odată cu plecarea din DGIA, Bogdan Văcușta se apropie de Călin Georgescu. În 2021, împreună cu Ovidiu Hurduzeu, fondează Asociația „Pământul Strămoșesc”. În noiembrie 2024, Văcușta apare în fotografii alături de Georgescu și figurează ca „director de dezvoltare” în conducerea asociației, potrivit Digi24.ro.
Surse din Banca Națională a României au declarat însă, în exclusivitate pentru „Adevărul”, că Văcușta și-a dat demisia din organizație în 2022 și că, din 2023, lucrează ca consultant pentru BNR. La Horasis Global Meeting din octombrie 2023, apare drept doctorand al Academiei SRI, iar la Digital Innovation Summit Bucharest (16–18 aprilie 2024) este listat ca consultant al BNR.
