Discuțiile privind posibile colaborări ale candidaților la alegerile prezidențiale din acest an cu fosta Securitate, în contextul cazului Crin Antonescu și al verificărilor CNSAS, sunt afectate de lipsa accesului complet la arhive, scrie Independentnews.ro. O parte a documentelor fostei Securități se află încă în posesia Ministerului Apărării și nu a fost predată CNSAS, ceea ce limitează clarificarea a acestor suspiciuni.

Băsescu acuza DGIA de implicare în politică

Primele acuzații privind implicarea DGIA în lupta politică au fost formulate de fostul președinte Traian Băsescu, deși s-a dovedit în 2023 ca fost colaborator al Direcției a IV-a – Contrainformații Militare, structură care a precedat actuala DGIA.

În septembrie 2004, înainte de alegerile prezidențiale, Traian Băsescu a acuzat DGIA de implicare în lupta politică. Acesta s-ar fi temut că dosarul său de colaborator, aflat la DGIA, ar putea deveni public și ar fi putut să-i afecteze șansele.

Potrivit dezvăluirilor lui Mugur Ciuvică din 2006, prin Adresa nr. DGZ- S/92 din 28 iulie 2004, trimisă de generalul Gheorghe Rotaru, șeful DGIA, generalului de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară se solicita identificarea documentelor din arhiva MApN referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea.

Dosarul fostului președinte al României nu a fost făcut public, notele sale către fosta Securitate rămânând în arhiva DGIA. În ciuda acestor suspiciuni, Băsescu a fost ales președinte al României.

Măsurile luate împotriva celor implicați în scandal

În 2004 și 2009, Traian Băsescu a candidat la Președinție, deși, având statutul de colaborator al Securității cu numele de cod „Petrov”, legea îi interzicea acest lucru. În urma unei tentative eșuate de a declanșa un scandal privind colaborarea sa cu Securitatea, Băsescu a luat măsuri împotriva celor implicați.

Pe 15 martie 2005, el a trecut în rezervă pe:

• Generalul Gheorghe Nicolaescu, fost șef al Direcției Siguranță Militară, care a transmis raportul referitor la colaborarea lui.
• Colonelul Badea și locotenent-colonelul Apreutesei din DGIA, implicați în verificarea documentelor din arhiva Direcției Siguranță Militară.
• Plutonierul-adjutant Marin Deaconu, autorul raportului privind colaborarea lui Băsescu cu Direcția a IV-a a Securității.

Pe 2 octombrie 2005, Băsescu l-a trecut în rezervă și pe generalul Rotaru, șeful DGIA. În 2006, Rotaru a devenit consilier al ministrului Apărării Naționale, Sorin Frunzăverde, și a înființat firma Compatible Systems International SRL, împreună cu finul său, Radu Mihai Mărgineanu.

Legătura dintre Călin Georgescu și DGIA

Înainte de Revoluție, Gheorghe Rotaru a avut mai multe funcții, printre care ofițer la Marele Stat Major (1984-1986), reprezentant al ICE Romtehnica la Cairo și Londra (1986-1987 și 1988-1989), atașat militar, aero și naval la Londra (1990-1993), și reprezentant militar la NATO, Bruxelles (1996-1999).

Perioada în care Rotaru a fost la Londra (1988-1989) coincide cu perioada în care Călin Georgescu a studiat în Marea Britanie, conform biografiei publicate pe site-ul ONU, care menționează misiuni în Regatul Unit și Statele Unite după absolvirea facultății în 1986.

Această informație lipsește însă din CV-ul oficial al lui Georgescu, disponibil pe site-ul Universității Politehnica București – Centrul universitar Pitești.

Legătura dintre Călin Georgescu și DGIA a fost stabilită prin intermediul lui Bogdan Vacusta, fost ofițer DGIA. Vacusta a înființat, alături de Georgescu și Ovidiu Hurduzeu, Asociația „Pământul Strămoșesc”. În 2024, Vacusta ocupa funcția de director de dezvoltare în cadrul Asociației.

Cum și-a protejat imaginea în 2009

În 2009, pentru a preveni o eventuală deconspirare a lui Traian Băsescu ca colaborator al Securității, au fost luate măsuri suplimentare. Gl. Marian Hăpău a fost numit la conducerea DCiSM, la propunerea amiralului Gheorghe Marin, un apropiat al lui Băsescu. Numirea lui Hăpău a avut loc după furtul armelor de la Ciorogârla.

Conform declarațiilor colonelului (r) Doru Paraschiv, DGIA ar fi obținut informații prin interceptări ilegale vizând în mod special persoanele care ar fi putut să pună în pericol realegerea lui Traian Băsescu, în special despre contracandidații săi, Mircea Geoană și Crin Antonescu.

Secretele lui Băsescu, păstrate

În decembrie 2014, Klaus Iohannis a devenit președintele României, iar generalul Marian Hăpău, care a solicitat în trecut, potrivit declarațiilor făcute de Col. (r) Doru Paraschiv pentru „Independent news”, dosarul lui Traian Băsescu de la subalternul său responsabil cu arhiva fostei Securități de la MApN și l-a păstrat în propriul fișet, a rămas în funcție.

Prin intermediul DCiSM/DGIA, notele informative furnizate Securității de fostul președinte Traian Băsescu au fost păstrate secrete.

Publicarea notelor și deciziile juridice ulterioare

La începutul anului 2019, generalul Marian Hăpău a solicitat returnarea dosarului lui Traian Băsescu către Arhiva MApN, deși avea autoritatea de a bloca aceste documente. La scurt timp, în iunie 2019, Grupul de Investigații Politice (GIP) a publicat primele note semnate „Petrov”, iar în septembrie 2019, Curtea de Apel București a stabilit că Băsescu a fost colaborator al Securității.

În aprilie 2021, GIP a publicat o altă notă informativă semnată „Petrov”. În 2022, Hăpău a fost trecut în rezervă, iar în martie 2023, ÎCCJ a confirmat definitiv colaborarea lui Băsescu cu Securitatea, retrăgându-i privilegiile de fost președinte.