Reforma sănătății începe la Timișoara. Dr. Adrian Bădescu: Un sistem care nu recompensează performanța și investiția devine inert

Timișoara a devenit la sfârșitul acestei săptămâni centrul dezbaterii despre viitorul medicinei românești. Orașul de pe Bega a găzduit recent o conferință de anvergură dedicată reformei sistemului de sănătate și integrării Inteligenței Artificiale (IA), la care au participat oficiali guvernamentali, profesioniști cu o vastă experiență în domeniu, precum și lideri din sectorul public și privat. Potrivit doctorului Adrian Bădescu, fondator al rețelei Medici's și președintele FEPAM, sistemul are nevoie de o reformă structurală, nu de corecții punctuale pentru a răspunde la provocările secolului XXI.

Timișoara a găzduit recent Conferința dedicată reformei sistemului de sănătate și impactului inteligenței artificiale (IA), organizată de Asociația Femeilor Antreprenor din România (AFAR), în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș și cu sprijinul platformei de comunicare „Femeia în societate”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor sanitare din patru județe, ai mediului universitar și de afaceri, ai asociațiilor de pacienți și factori decizionali centrali.

Printre participanți s-au numărat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, europarlamentarul Maria Grapini, fondatoare AFAR, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, directorul spitalului județean Timiș, președinta CCIAT, Florica Chiriță, profesorii universitari Andrei Moțoc și Sorin Pescariu, doctorul Adrian Bădescu, fondator al rețelei Medici's și președintele Federației Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical (FEPAM), precum și George Haber, expert în AI din California, SUA.

Progresul real necesită restructurare profundă

Conferința organizată la Timișoara a confirmat un adevăr esențial: reforma sănătății nu mai poate fi amânată, iar integrarea tehnologiilor de inteligență artificială nu mai aparține viitorului, ci prezentului.

„România modernă a fost construită prin reforme structurale asumate de marii reformatori ai secolului al XIX-lea: Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu – arhitecți ai reformelor instituționale, economice și sociale; Carol Davila – reformator al sistemului medical românesc; Spiru Haret – fondator al reformei educației moderne. Toți au înțeles că progresul real necesită restructurare profundă, nu ajustări marginale. Astăzi, sistemul medical românesc se află într-un punct similar de inflexiune – are nevoie de o reformă structurală, nu de corecții punctuale”, susține dr. Adrian Bădescu.

Fracturi structurale majore

Una dintre temele centrale abordate în cadrul conferinței a fost fractura persistentă dintre sistemul public și cel privat. O problemă care este vizibilă în special în medicina de familie, stomatologie și sistemul spitalicesc.

„Actuala arhitectură instituțională nu stimulează și nu recompensează investițiile majore în tehnologie, infrastructură și resursă umană de înaltă performanță. Alocarea numărului de paturi spitalicești continuă să respecte preponderent un criteriu istoric, fără corelare cu realitatea prezentă, cu performanța, calitatea serviciilor sau nivelul investițiilor realizate”, explică președintele FEPAM.

Potrivit specialistului, în imagistica de înaltă performanță și în laboratorul clinic, sistemul încurajează și recompensează investițiile în tehnologie, personal și standarde, redistribuind rapid bugetele și accesul pacienților în sistem. Dar în ceea ce privește redistribuirea paturilor din sistemul privat spitalicesc urmează încă reguli „feudale”, istorice.

„Un sistem care nu recompensează performanța și investiția devine inevitabil inert. Reforma trebuie să introducă mecanisme transparente de evaluare, finanțare bazată pe rezultate și competiție loială între furnizori, indiferent de forma de proprietate. State precum Austria tratează cu egalitate și transparență întregul sistem de sănătate, public și privat, fără diferențe și fără discriminări. Iar acest lucru a dus la creșterea calității serviciilor de sănătate”, punctează dr. Bădescu, într-o postare recentă.

Integrarea sistemului privat în strategia națională

În opinia fondatorului rețelei Medici's, sistemul medical privat nu mai poate fi privit ca un segment periferic, ci ca parte integrantă a sănătății românilor și un potențial vector strategic de servicii de înaltă calitate și de dezvoltare economică prin turism medical.

Datele comparative sunt elocvente:

- Turcia atrage aproximativ 3 miliarde de euro anual din turism medical;

- Germania și Spania atrag mai mult de un miliard de euro anual;

- Ungaria și Cehia se situează în jurul a 400 de milioane de euro anual;

- România rămâne sub pragul de 50 de milioane de euro anual.

„Decalajul este cu atât mai surprinzător cu cât România deține, după Polonia, unul dintre cele mai dezvoltate sisteme medicale private din Europa de Est, precum și un potențial uman și tehnologic remarcabil. Integrarea strategică a sectorului privat poate transforma sănătatea într-un pilon de competitivitate regională”, spune dr. Bădescu.

Etică și meritocrație în sistemul public de sănătate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a punctat în intervenția sa importanța respectării unor criterii minime de etică în sectorul public. „Printre elementele aduse în prim-plan s-a aflat respectarea programului de activitate de către personalul medical din unitățile publice. Dar și redirecționarea „forțată” a pacienților din sectorul public către cabinetele private, care este o „crimă”, așa cum a punctat unul dintre participanții la eveniment. Concluzia generală a fost că este corect ca pacienților care se adresează sectorului public să li se respecte dorința și să fie tratați în unitățile de sănătate publice”, explică președintele FEPAM.

Un alt subiect important abordat a fost cel al aplicării criteriilor de performanță în sistemul public, prin diferențierea medicilor „meritorii” de cei mai puțin activi, inclusiv la nivel salarial. Acest lucru va contribui la reașezarea întregului sistem pe o bază meritocratică.

IA, un instrument al reformei structurale

Un fir roșu al conferinței a fost rolul inteligenței artificiale în accelerarea reformei. „Ministrul Sănătății a subliniat necesitatea unor instrumente capabile «să anticipeze, nu doar să reacționeze», cu referire la utilizarea datelor clinice pentru alertare timpurie, optimizarea secțiilor critice și simplificarea accesului cetățeanului la sistem”, precizează dr. Bădescu.

Ministrul Sănătății a accentuat faptul că, din perspectivă managerială și antreprenorială, IA poate deveni infrastructura invizibilă a unui sistem modern, în care poate asigura:

- analiza predictivă pentru planificarea resurselor;

- corelarea performanței medicale cu finanțarea;

- interoperabilitate reală între public și privat;

- transparență financiară pentru pacient;

- digitalizarea traseului medical.

„Inteligența artificială nu înlocuiește medicul, ci îl amplifică, îl face să fie mai exact și mai eficient. Ea poate reduce presiunea administrativă, poate sprijini diagnosticul precoce și poate eficientiza utilizarea resurselor limitate. Reforma sănătății devine astfel inseparabilă de digitalizare”, specifică fondatorul Medici's.

Către un nou contract social în sănătate

Conferința de la Timișoara a demonstrat că dialogul între instituții, mediul de afaceri și societatea civilă este posibil și necesar. Reforma nu poate fi doar un proiect tehnic. Ea presupune descentralizare reală, depolitizare, transparență financiară, competiție bazată pe performanță și integrarea tehnologiei ca instrument strategic.

„Dacă secolul al XIX-lea a fost epoca reformelor fondatoare, secolul XXI poate deveni epoca reformei digitale a sănătății românești și a reformării sănătății României pe criterii moderne, bazate pe etică, transparență, eficiență, performanță și empatie. Domnule ministru, doamnă europarlamentar, marii reformatori ai secolului al XIX-lea românesc au construit România de azi. Dumneavoastră și noi cum vom rămâne în istorie? Ce facem pentru țară?”, a fost interpelarea adresată de președintele FEPAM participanților la evenimentul de la Timișoara.

Răspunsul său la aceste probleme critice pentru sistemul medical autohton este că schimbarea nu se produce peste noapte, dar se construiește prin viziune, curaj și coerență. „Conferința organizată la Timișoara a arătat că există competență, voință și capacitate de dialog. Următorul pas este transformarea ideilor în politici publice și mecanisme funcționale. Reforma sănătății nu este doar o necesitate administrativă. Este o obligație morală față de pacient și o investiție strategică în viitorul României”, conchide dr. Adrian Bădescu.