Raport FMI pentru România: Cursul, inflația și datoria publică impun politici mai riguroase

Fondului Monetar Internațional (FMI) solicită României un mix adecvat de politici și un pachet amplu de reforme structurale pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. Concluziile apar în raportul elaborat de FMIdupă consultările de la București, realizate în baza Articolului IV. Conform noilor estimări ale Fondului, economia României ar urma să crească cu 1% în 2025 și cu 1,4% în 2026 – prognoze revizuite în scădere față de evaluările din primăvară, care indicau 1,6% și 2,8%.

Potrivit documentului, directorii executivi ai Fondului au salutat pachetul de reforme fiscale pentru perioada 2025–2026, adoptat recent de autoritățile de la București, pe care îl consideră „un pas important” în abordarea deficitelor gemene aflate în creștere.

„Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare şi cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară”, se arată în raportul publicat de Ministerul Finanțelor.

Consolidarea fiscală, esențială pentru încrederea piețelor

FMI arată că respectarea calendarului de consolidare fiscală pentru 2025–2026 este esențială. Directorii recomandă chiar ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a întări încrederea investitorilor și a asigura stabilitatea finanțelor publice.

Robert Negoiță susține că intrarea în opoziție e cea mai bună variantă pentru PSD. De ce îl susține pe Ilie Bolojan

Nicușor Dan, discuții cu liderii coaliției. Grindeanu: „Susținem continuarea coaliției, cu un alt premier”. Ciprian Ciucu cere ca PSD să își asume guvernarea. Live Text

Instituția consideră că reformele fiscale pe termen mediu trebuie să fie orientate spre mobilizarea veniturilor, creșterea echității și menținerea stimulentelor pentru muncă, fără a afecta atractivitatea României pentru investițiile de capital.

De asemenea, „câţiva directori au recomandat prudenţă în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne”. FMI solicită continuarea reformelor structurale din zona fiscală, în special în domeniul managementului finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța și eficiența cheltuielilor.

Politica monetară: prudență în fața presiunilor inflaționiste

Inflație. Sursa foto: pixabay.com

Reprezentanții Fondului avertizează asupra reapariției presiunilor inflaționiste și consideră că politica monetară trebuie să rămână precaută până la stabilizarea inflației.

Ei recomandă ca eventualele reduceri ale ratei dobânzii să fie reluate doar după temperarea sustenabilă a creșterii salariilor și a prețurilor. De asemenea, directorii FMI consideră că o creștere graduală a flexibilității cursului de schimb, pe termen mediu, ar crește reziliența economiei la șocuri externe. Totuși, o parte dintre ei atrag atenția că, pe termen scurt, o flexibilitate mai mare ar trebui introdusă cu prudență, având în vedere expunerea valutară ridicată a României.

Sectorul financiar: mai solid, dar expus riscurilor

FMI remarcă întărirea sectorului financiar și consolidarea bilanțurilor bancare, însă avertizează că există riscuri care necesită monitorizare constantă.

Creșterea expunerii băncilor la datoria suverană, avansul puternic al creditului de consum și volumul ridicat al creditelor cu risc valutar neacoperit sunt elemente care necesită atenție sporită. Fondul recomandă continuarea evaluării calității activelor, testarea la stres a lichidității și consolidarea mecanismelor de gestionare a situațiilor de criză.

PNRR, investițiile publice și reforma companiilor de stat

Oficialii FMI insistă asupra accelerării reformelor structurale incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și asupra îmbunătățirii managementului investițiilor publice, pentru a facilita accesarea integrală a fondurilor europene disponibile.

„Aceste reforme, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, vor spori potenţialul de creştere pe termen mediu şi vor sprijini consolidarea fiscală şi reechilibrarea externă“, notează raportul.

FMI consideră esențiale și reformele din zona guvernanței, inclusiv îmbunătățirea managementului companiilor de stat și creșterea predictibilității cadrului de reglementare, pentru a menține atractivitatea României în fața investitorilor.

De asemenea, Fondul subliniază necesitatea creșterii participării forței de muncă, prin investiții în capitalul uman, pentru a contracara efectele unei evoluții demografice nefavorabile. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și integrarea în Uniunea Energetică a UE sunt considerate priorități strategice care pot întări securitatea energetică.

Consultările pe Articolul IV

Misiunea FMI, condusă de Joong Shik Kang, a avut loc în septembrie la București, analizând evoluțiile economice recente. Echipa Fondului s-a întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, BNR, ai altor agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai mediului privat și ai organizațiilor neguvernamentale.

Consultările pe Articolul IV sunt obligatorii pentru toate statele membre și au ca obiectiv evaluarea situației macroeconomice și formularea de recomandări privind politicile monetare, financiare și economice.

România nu are în prezent un acord financiar cu FMI, însă instituția evaluează anual economia românească în baza acestui mecanism.

În februarie 2025 a avut loc o altă misiune FMI la București, de asemenea condusă de Joong Shik Kang.